Curtea Constituțională a respins luni, cu majoritate de voturi, sesizarea referitoare la Legea pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030.

Judecătorii CCR au stabilit că actul normativ respectă legea fundamentală și că Parlamentul nu și-a depășit atribuțiile.

Una dintre principalele obiecții se referea la cheltuielile generate de aplicarea strategiei și la faptul că legea nu ar fi indicat sursele de finanțare. CCR a arătat însă că Senatul a solicitat Guvernului punctul de vedere, informații despre impactul bugetar și fișa financiară. Din punct de vedere procedural, cerințele prevăzute de Constituție și de legislația fiscal-bugetară au fost astfel respectate.

Judecătorii CCR au respins și critica potrivit căreia Parlamentul ar fi preluat atribuții care îi reveneau Guvernului.

Strategia și planul de acțiune reprezintă instrumente prin care România pune în practică politica Uniunii Europene în domeniul biodiversității. Obiectivul acesteia este redresarea biodiversității europene până în 2030, în beneficiul naturii, al populației și al climei.

CCR a explicat că aceste documente reprezintă o politică nouă, care nu putea fi aprobată prin hotărâre de un guvern cu atribuții limitate. Executivul și-a încetat mandatul la 5 mai, în urma adoptării unei moțiuni de cenzură, și nu exista certitudinea că un nou cabinet cu puteri depline va fi instalat suficient de repede.

În aceste condiții, adoptarea strategiei printr-o lege a Parlamentului a fost considerată singura soluție care permitea respectarea termenului-limită, adică 1 septembrie. Curtea a amintit că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și poate adopta legi în orice domeniu care privește viața socială, economică sau juridică a statului.

Judecătorii constituționali au stabilit și că textele legii sunt clare și ușor de înțeles, fără formulări neclare care să împiedice aplicarea lor. Includerea strategiei și a planului de acțiune în două anexe nu afectează coerența actului normativ.

CCR a precizat că utilizarea unor termeni generali într-o lege nu este neconstituțională decât dacă afectează drepturi, libertăți sau principii protejate de Constituție. În cazul acestei legi, Curtea nu a identificat o asemenea problemă.

Totodată, au fost respinse criticile referitoare la limitarea controlului instanțelor asupra actelor administrative și la afectarea autonomiei autorităților locale. Potrivit CCR, consiliile locale și județene își păstrează dreptul de a adopta hotărâri prin vot, cu majoritatea prevăzută de lege.

Prin urmare, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030 pot continua procedura de adoptare și aplicare.

Citește și: Sintagma „persoana care are relaţii asemănătoare celor dintre soţi” din Legea Integrității, neconstituţională