Prevederile articolului 32 alineatul 2 din Legea 303/2004 care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanţele civile la instanţele militare sunt neconstituționale, a stabilit, marți, Curtea Constituţională a României (CCR)

CCR a admis, în unanimitate, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă cuprinsă în articolul 32 alineatul 2 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, care nu precizează condiţiile transferului de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare.

„Prevederile art.32 alin.(2) din Legea 303/2004, care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanţele civile la instanţele militare, stabilind că aceasta se face potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale, aşadar printr-un act infralegal, sunt neconstituţionale, încălcând dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi alin. (5) privind calitatea legii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 125 alin. (2) privind transferul judecătorilor şi art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii”, se explică în comunicat.

CCR menţionează că, prin Decizia 454 din 24 iunie 2020, cu privire la condiţiile în care se realizează transferul judecătorilor, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în redactarea anterioară Legii 242/2018, şi art. 60 alin. (1) din Legea 303/2004, în redactarea ulterioară Legii 242/2018, care nu precizează condiţiile transferării judecătorilor, precum şi art. 60 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, şi a constatat că aceste prevederi legale, care nu precizează condiţiile transferării judecătorilor, sunt neconstituţionale.

Curtea a mai reţinut, având în vedere cele statuate în jurisprudenţa sa şi în acord cu aceasta, că elementele esenţiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă al judecătorilor şi procurorilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act cu forţă juridică inferioară acesteia.

Totodată, judecătorii constituţionali spun că, în condiţiile în care art. 32 alin. (2) din Legea 303/2004 nu stabileşte criteriile şi procedura de transfer a judecătorilor militari şi face referire la stabilirea acesteia printr-un regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale, stabilirea prin acte cu forţă juridică infralegală a unor elemente esenţiale ale raportului de muncă al judecătorului şi, implicit, ale statutului acestuia relativizează 'în mod nepermis' condiţiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă art. 125 alin. (2) din Constituţie, sunt contrare şi exigenţelor constituţionale de stabilitate, previzibilitate şi claritate, cuprinse în art. 1 alin. (5), iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică.

Conform comunicatului, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă şi, ca atare, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea.

„Or, reglementarea procedurii de transfer a judecătorilor şi procurorilor militari prin regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale, în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, (...) determină şi încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 454 din 20 iunie 2020, paragraful 34)”, subliniază CCR.

Citește și: Sesizarea AUR pe Legile bugetului, respinsă de CCR