Cel mai mare aisberg din lume a eșuat în apropierea insulei britanice izolate South Georgia, unde trăiesc milioane de pinguini și foci.

Având de două ori dimensiunea Londrei, bucata imensă de gheață - botezată A23a - pare să fi rămas blocată și este de așteptat să înceapă să se topească pe coastele sud-vestice ale insulei din Atlantic, relatează BBC.

Pescarii se tem că vor fi nevoiți să se lupte cu bucăți uriașe de gheață, iar prezența aisbergului ar putea afecta pinguinii macaroni care se hrănesc în zonă.

„Ca o bombă de nutrienți”

Cu toate acestea, oamenii de știință din Antarctica spun că aisbergul conține cantități uriașe de nutrienți, iar pe măsură ce se va topi, ar putea declanșa o "explozie" de viață în ocean.

„Este ca și cum ai lansa o bombă de nutrienți în mijlocul unui deșert gol”, explică prof. Nadine Johnston de la British Antarctic Survey.

Ecologistul Mark Belchier, consilier al guvernului din South Georgia, avertizează: „Dacă se destramă, aisbergurile rezultate ar putea deveni un pericol pentru nave și ar putea restricționa accesul acestora la zonele de pescuit locale.”

O călătorie de aproape 40 de ani

Aventura acestui bloc gigantic de gheață a început în 1986, când s-a desprins din platforma de gheață Filchner–Ronne.

Monitorizat prin imagini din satelit, A23a a reușit să se elibereze în decembrie 2024, după ce fusese prins timp de decenii într-un vârtej oceanic.

Pe măsură ce a avansat spre nord, prin apele mai calde ale „aleeii aisbergurilor”, a rămas surprinzător de intact. În februarie, s-a rotit pe loc timp de câteva zile, apoi și-a accelerat deplasarea, atingând o viteză de aproximativ 30 km pe zi.

Viitorul aisbergului

„Toate aisbergurile au același destin – se vor topi. Este uimitor că A23a a rezistat atât de mult și a pierdut doar un sfert din suprafața sa”, spune prof. Huw Griffiths de la bordul navei de cercetare polară Sir David Attenborough.

Sâmbătă, acest colos de gheață de 300 de metri înălțime a lovit platforma continentală la aproximativ 80 kilometri de țărm și acum pare bine înțepenit.

„Probabil va rămâne acolo până când bucăți din el se vor desprinde”, spune profesorul Andrew Meijers de la British Antarctic Survey.

În prezent, aisbergul arată semne clare de degradare. Cândva avea o suprafață de 3.900 km², dar acum s-a redus la aproximativ 3.234 km², pierzând cantități uriașe de apă pe măsură ce a pătruns în apele mai calde.

„În loc să fie o cutie masivă de gheață intactă, acum are pe margini caverne și arcade formate prin eroziune”, explică prof. Andrew Meijers.

Impact asupra ecosistemului

Marea afectează aisbergul, ridicându-l și coborându-l în funcție de maree. Acolo unde gheața atinge platforma continentală, aceasta va zgâria fundul oceanului, afectând roca și gheața de dedesubt.

„Dacă gheața de la bază este deja slăbită de eroziunea sării, aceasta se va prăbuși sub propria greutate și s-ar putea deplasa într-o zonă mai puțin adâncă”, adaugă prof. Meijers.

În locurile unde aisbergul se freacă de fundul oceanic, mii de creaturi mici precum corali, melci marini și bureți sunt afectate.

„Universul lor întreg este distrus de această placă uriașă de gheață care zgârie fundul mării”, spune prof. Griffiths.

Aceasta este o catastrofă pe termen scurt pentru aceste specii, dar face parte din ciclul natural al vieții în această regiune.

Efecte asupra faunei din South Georgia

Deși în trecut aisbergurile au provocat probleme coloniilor de pinguini, cercetătorii cred că majoritatea păsărilor și mamiferelor din South Georgia nu vor fi afectate grav de A23a.

Totuși, unii pinguini macaroni care se hrănesc în apropierea aisbergului ar putea avea dificultăți, spune Peter Fretwell de la British Antarctic Survey.

Apa dulce rezultată din topirea aisbergului ar putea reduce cantitatea de hrană, inclusiv krill-ul, afectând lanțul trofic.

Impact asupra navigației

Aisbergul ar putea bloca porturi sau îngreuna navigația în aprilie, când începe sezonul de pescuit.

„Este cea mai mare cantitate de gheață pe care a trebuit să o gestionăm într-un sezon de pescuit, dar suntem bine pregătiți”, afirmă Andrew Newman de la compania de pescuit Argos Froyanes.

Aisbergurile, esențiale pentru viața marină

În timp ce pescarii sunt preocupați de riscurile imediate, cercetătorii din Antarctica descoperă tot mai multe dovezi despre contribuția uriașă pe care aisbergurile o au asupra vieții oceanice.

Prof. Griffiths și prof. Johnston colectează date care arată că gheața antarctică eliberează un flux masiv de nutrienți în oceane, esențial pentru ecosisteme.

„Fără aisberguri, nu am avea aceste ecosisteme. Ele susțin unele dintre cele mai productive habitate marine din lume și hrănesc cele mai mari animale, cum ar fi balena albastră”, spune prof. Griffiths.

Un semn clar al eliberării acestor nutrienți va fi apariția unor uriașe flori de fitoplancton în jurul aisbergului, creând un „halou verde” vizibil din satelit în următoarele săptămâni și luni.

Viitorul aisbergurilor și schimbările climatice

Ciclul natural al aisbergurilor continuă, dar schimbările climatice accelerează procesul.

Antarctica devine din ce în ce mai instabilă, ceea ce ar putea duce la desprinderea unui număr mai mare de aisberguri și la topirea lor rapidă, afectând astfel ecosistemele și pescuitul din regiune.