Impactul schimbărilor climatice este resimțit în România mai ales în mediul urban, iar 50% din suprafaţa oraşelor mari este supusă unui risc mare şi foarte mare de stres termic, a spus, marţi, 21 octombrie, Sorin Cheval, cercetător în ştiinţe climatice la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Şi asta coincide cu suprafaţa construită. Cu cât construim mai mult şi mai dens, cu cât acoperim suprafaţa naturală, cu cât o 'sigilăm' mai mult, cu atât riscul este aproape direct corelat cu riscul termic.

Mai mult decât atât, avem un raport recent al Băncii Mondiale care pune Bucureştiul pe locul trei în Europa în privinţa riscului de mortalitate asociat temperaturilor extreme. Până la sfârşitul secolului, sunt 50.000 de decese asociate direct. Este o modelare, evident.

Cifra respectivă poate fi discutată, nu asta este important, dar suntem pe locul trei după Istanbul, un oraş imens, şi după Atena, care este şi mai mare şi mai la sud.

Practic, Bucureştiul, dacă îl comparăm cu oraşele de aceeaşi talie şi în aceleaşi condiţii climatice, este pe locul unu în Europa când facem legătura între temperaturi extreme, valuri de căldură şi mortalitate”, a spus Sorin Cheval, unul dintre autorii raportului „Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”, marți, la Climate Change Summit 2025.

Măsurile pentru reducerea poluării pot contribui la generarea unui climat suportabil

De asemenea, specialistul a spus că măsurile eficiente pentru reducerea poluării în marile oraşe pot contribui la generarea unui climat suportabil.

„Climatul urban este partea problemei, iar impactul asupra sănătăţii este cel mai pronunţat acolo, dar este şi parte a soluţiei. Evident, cu cât luăm măsuri mai multe în mediul urban, cu atât sunt şanse să avem un climat mai suportabil.

Chiar se va încălzi atât de mult? Da, se va încălzi, fără îndoială. Indiferent de scenariul pe care îl luăm în considerare, clima oraşelor se va încălzi, însă există şi măsuri care se pot lua”, a punctat expertul în climatologie, potrivit Agerpres.

Anii 2023 și 2024, cei mai călduroși în România, din istoria măsurătorilor

Raportul „Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”, dat publicităţii luni, arată că România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creştere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius faţă de perioada 1971-2000, iar anii 2023 şi 2024 au fost cei mai călduroşi din întreaga istorie a observaţiilor meteorologice.

Astfel, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, şi 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară - un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat şase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.

În ceea ce priveşte proiecţiile climatice pentru ţara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul ţării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 - 160/an.

La capitolul precipitaţii, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 şi prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depăşind toate episoadele anterioare.

În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm faţă de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole şi resursele de apă. „În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localităţi au impus restricţii la consumul de apă”, se precizează document.

Ca distribuţie a precipitaţiilor, acesta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puţine ploi şi accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torenţiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiştilor este că această alternanţă între deficit şi ploi violente creşte riscul dublu: secetă cronică şi inundaţii locale.

Documentul „Starea Climei - România 2025” reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.

Lideri internaţionali, decidenţi şi experţi în sustenabilitate dezbat, marţi, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pe tema politicilor şi soluţiilor climatice la nivel global şi regional, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2025.

Citește și: Medicul Beatrice Mahler: Poluarea atmosferică, o cauză tot mai considerabilă a cancerului pulmonar la nefumători