Deşi fumatul este recunoscut ca principal factor etiologic al cancerului pulmonar, tot mai multe cercetări subliniază impactul semnificativ al factorilor poluanţi din mediu, ceea ce explică, cel puţin parţial, numărul tot mai mare de cazuri de cancer pulmonar înregistrate la persoane nefumătoare, a declarat, miercuri, 8 octombrie, medicul pneumolog Beatrice Mahler.

„Plecând de la aceste date, am realizat alături de o echipă dedicată studiul ce a fost publicat în revista Springer Nature. Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea ştiinţifică şi factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat şi al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenţie şi intervenţie.

Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999-2022 evidenţiază că bărbaţii peste vârsta de 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar, 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuţie inegală de gen a impactului bolii, corelată parţial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbaţi decât la femei”, a spus Beatrice Mahler.

Incidenţa crescută a cancerului pulmonar în România

Incidenţa crescută a cancerului pulmonar în România se manifestă începând cu vârsta de 45 de ani, iar datele analizate au evidenţiat două valuri distincte ale bolii, independente de gen sau mediu de reşedinţă.

Primul val, înregistrat în anul 1999, a afectat în special grupele de vârstă 60-64 şi 65-69 de ani, având ulterior o tendinţă descendentă. Al doilea val a debutat în jurul anului 2010, în rândul persoanelor cu vârste între 50-54 şi 55-59 de ani, ceea ce ar putea indica posibile efecte de cohortă care necesită cercetări suplimentare.

Medicul a susţinut că analiza corelaţiei dintre clusterele spaţiale ale cancerului pulmonar (cazuri noi şi decese) şi clusterele de poluare cu particule PM2.5 a relevat o asociere diferită în funcţie de indicatorul oncologic analizat.

„În cazul deceselor prin cancer pulmonar, asocierea cu nivelul crescut de PM2,5 este mai pronunţată (valoare Cramer's V = 0,239), ceea ce indică faptul că statistic aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puţin parţial, explicate prin nivelul de poluare al aerului. Aceste rezultate susţin ipoteza conform căreia expunerea la poluanţi atmosferici joacă un rol semnificativ în agravarea bolii, contribuind la creşterea mortalităţii.

Radonul, alt doilea factor de risc recunoscut în literatura de specialitate ca fiind asociat cu cancerul pulmonar are corelaţie şi în studiul nostru, însă datele disponibile privind concentraţiile de radon acoperă aproximativ 50% din teritoriul României, conform informaţiilor furnizate de Atlasul Radiaţiei Naturale, realizat cu sprijinul Comisiei Europene”, a arătat medicul pneumolog.

Beatrice Mahler a mai precizat că valorile ridicate ale concentraţiilor de radon sunt localizate în special în regiunile în care se înregistrează şi incidenţe mari ale cancerului pulmonar. Expunerea cronică la aceşti agenţi toxici prezenţi în aerul inspirat contribuie la declanşarea proceselor oncogenetice, însă efectele nu apar imediat.

Astfel, susţine medicul, studiile indică o perioadă de latenţă între 10 şi 30 de ani între momentul expunerii şi apariţia bolii.

Citește și: România, pe primul loc în UE la incidența tuberculozei. Beatrice Mahler: Consultul este gratuit şi fără bilet de trimitere