Includerea în programul de guvernare a unor măsuri referitoare la distribuţia echilibrată a medicilor la nivel naţional, actualizarea remuneraţiei gărzilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi finanţarea predictibilă a serviciilor medicale, precum şi elaborarea unei noi Legi a Sănătăţii şi a unei Legi a Profesiei Medicale au fost cerute de Colegiul Medicilor din România (CMR), miercuri, într-o scrisoare deschisă adresată premierului desemnat, Luca Niculescu, şi liderilor politici,.

Potrivit CMR, reforma sistemului sanitar trebuie să pornească de la nevoile pacienţilor şi ale personalului medical şi să urmărească eficientizarea serviciilor, îmbunătăţirea accesului la îngrijire şi asigurarea unor condiţii adecvate pentru desfăşurarea activităţii medicale.

Una dintre principalele priorităţi vizează asigurarea şi păstrarea resursei umane în sistemul sanitar, prin implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030 şi elaborarea unei strategii naţionale pentru distribuţia echilibrată a medicilor.

Conform CMR, planificarea personalului trebuie să ţină cont de numărul medicilor activi, posturile vacante, evoluţia demografică, nevoile de sănătate ale populaţiei şi distribuţia specialităţilor pe regiuni şi niveluri de asistenţă medicală.

Organizaţia a mai propus și corelarea locurilor şi posturilor de rezidenţiat cu necesarul estimat de specialişti şi cu capacitatea de formare.

O altă prioritate este îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi respectarea drepturilor personalului medical. CMR solicită reglementarea volumului de activitate, dimensionarea corespunzătoare a echipelor şi a liniilor de gardă şi asigurarea unor spaţii de lucru funcţionale, în condiţii de siguranţă.

Colegiul Medicilor vrea ca gărzile să fie remunerate prin raportare la salariul de bază actual

În privinţa gărzilor, Colegiul Medicilor cere modificarea legislaţiei astfel încât munca prestată în afara normei legale să fie remunerată prin raportare la salariul de bază actual, nu la cel din 2017. Organizaţia solicită şi finanţarea corespunzătoare a activităţii de gardă, precum şi respectarea limitelor timpului de muncă şi a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă.

„Considerăm că rezolvarea acestei probleme va avea un prim impact pozitiv în îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, fără a genera un impact financiar considerabil. Această măsură trebuie fundamentată bugetar şi corelată cu reglementările salariale şi fiscal-bugetare aplicabile”, se arată în document.

Totodată, organizarea activităţii curente şi a gărzilor trebuie să permită respectarea efectivă a limitelor timpului de muncă şi a perioadelor legale de repaus, inclusiv a repausului de după gardă. Acoperirea programului trebuie planificată astfel încât acordarea timpului de repaus să nu compromită continuitatea îngrijirii pacienţilor.

O altă propunere se referă la finanţarea predictibilă a serviciilor medicale, printr-o metodologie transparentă de evaluare periodică a costurilor reale, şi un calendar de revizuire a mecanismelor de finanţare şi decontare.

CMR consideră că alocările trebuie să reflecte costurile cu personalul, medicamentele, materialele sanitare, utilităţile şi întreţinerea echipamentelor, precum şi complexitatea cazurilor şi nevoile populaţiei, potrivit Agerpres.

Organizaţia mai solicită consolidarea medicinei de familie, a asistenţei medicale comunitare şi a ambulatoriilor de specialitate, alături de eficientizarea serviciilor spitaliceşti. Printre măsurile propuse se numără finanţarea adecvată a medicinei de familie, dezvoltarea şi distribuţia echitabilă a centrelor de permanenţă, extinderea spitalizării de zi atunci când este justificată medical şi reducerea internărilor evitabile.

CMR pledează şi pentru o mai bună coordonare între nivelurile de asistenţă medicală, prin trasee clare de trimitere, şi asigurarea continuităţii tratamentului după externare, inclusiv prin servicii de recuperare, îngrijiri la domiciliu şi îngrijiri paliative.

În ceea ce priveşte aprovizionarea cu medicamente, Colegiul Medicilor are în vedere dezvoltarea unui sistem naţional interoperabil de raportare a stocurilor şi notificare a discontinuităţilor, cu alerte automatizate şi intervenţii coordonate de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, în limitele competenţelor legale.

Potrivit medicilor, mecanismul ar trebui să permită identificarea timpurie a riscurilor de întrerupere a tratamentelor, desemnarea instituţiilor responsabile şi comunicarea către medici a termenelor estimate de disponibilitate a medicamentelor sau a alternativelor existente.

Colegiul Medicilor vrea şi includerea în programul de guvernare a angajamentului de elaborare şi înaintare către Parlament a unei noi Legi a Sănătăţii şi a unei Legi a Profesiei Medicale, cu un calendar public pentru consultare şi finalizare.

„Reforma trebuie să pornească de la evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor, neclarităţilor şi dispoziţiilor care necesită actualizare. Noua Lege a Sănătăţii trebuie să ofere un cadru coerent pentru organizarea şi finanţarea sistemului, coordonarea serviciilor, responsabilităţile instituţionale şi accesul pacienţilor la îngrijire”, a transmis CMR.

Potrivit sursei citate, noua Lege a Profesiei Medicale trebuie să reglementeze coerent şi sustenabil accesul şi exercitarea profesiei, garantând drepturile, siguranţa şi demnitatea medicilor în strânsă corelare cu drepturile pacienţilor şi normele europene (Directiva 2003/88/CE, Directiva 2004/38/CE).

Astfel, conform CMR, pentru a răspunde realităţilor din sistemul sanitar, cadrul legislativ trebuie să soluţioneze prioritar:

* recunoaşterea gărzilor ca muncă suplimentară raportată la salariul de bază actual, eliminarea paralelelor contractuale restrictive şi garantarea repausului zilnic/săptămânal obligatoriu după gardă;

* reformatarea completă a răspunderii civile şi penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale şi profesionale şi protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată;

* reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina primară şi cea de specialitate, asigurând continuitatea îngrijirilor şi accesul la terapii avansate;

* garantarea condiţiilor minimale de infrastructură, digitalizare şi igienă, alături de mecanisme ferme de protecţie împotriva hărţuirii, bullyingului şi discriminării la locul de muncă.

Citește și: Colegiul Medicilor: Facem apel la decidenţii politici, indiferent de partid, ca sănătatea să fie tratată drept o prioritate strategică a statului