Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat s-a întrunit în ședință, luni, în contextul în care starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu s-a agravat în ultimele zile.

În vârstă de 95 de ani, acesta este spitalizat din iunie, fiind diagnosticat cu un cancer pulmonar.

Luni dimineață, medicii care îl îngrijesc pe Ion Iliescu anunțau că starea acestuia rămâne gravă, "cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ".

Pacientul a fost internat la 9 iunie.

”Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat, constituit potrivit Hotărârii de Guvern nr. 112/2024, a avut astăzi o nouă reuniune de lucru pentru a stabili modul de îndeplinire a responsabilităților ce derivă din lege, în situația organizării ceremoniilor funerare naționale. Similar întâlnirii de lucru care a avut loc în urmă cu două săptămâni, reprezentanții instituțiilor care fac parte din comitet au punctat atribuțiile ce le revin, etapele organizatorice și modul de colaborare interinstituțională pentru organizarea funeraliilor de stat”, precizează Guvernul.

Din Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Secretariatului de Stat pentru Culte, Serviciului de Protecție și Pază.

În cazul decesului unui fost președinte al României, comunicarea publică a decesului se realizează la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, prin purtătorul de cuvânt al Guvernului, iar MAE comunică oficial despre deces tuturor misiunilor diplomatice și reprezentanților organizațiilor internaționale acreditate în România, precum și misiunilor diplomatice ale României din străinătate.

Procedura funeraliilor de stat a fost declasificată de Executiv pentru ca cetățenii și presa să aibă acces la detaliile organizatorice.

Ion Iliescu, un personaj în lumini și umbre

Ion Iliescu a fost președinte al României timp de 10 ani.

Social-democratul s-a născut la 3 martie 1930, în municipiul Oltenița, județul Călărași.

Potrivit Agerpres, Ion Iliescu și-a efectuat studiile universitare la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic București și la Institutul Energetic de la Moscova.

Începând cu 1955, a lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București, iar din 1979 până în 1984, când a fost demis pe motive politice, a condus Consiliul Național al Apelor.

Ministru pentru problemele tineretului din România între anii 1967-1971, după care, timp de șase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

De asemenea, a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, în intervalul 1971-1974, precum și pe cea de președinte al Consiliului Județean Iași, în anii 1974-1979.

În perioada 1984-22 decembrie 1989, Ion Iliescu a fost director al Editurii Tehnice din București.

Revoluția din 1989

După declanșarea Revoluției Române, în seara zilei de 22 decembrie 1989, a fost chemat în fruntea noului organism de conducere a statului. Consiliul Frontului Salvării Naționale a deținut provizoriu puterea și, în același timp, a fost un comandament ad-hoc pentru consolidarea victoriei împotriva ceaușismului.

În acele zile tulburi, Ion Iliescu a dat citire la posturile de radio și televiziune naționale a Comunicatului către țară, la elaborarea căruia a participat.

La sfârșitul lunii ianuarie 1990, s-a numărat printre fondatorii Frontului Salvării Naționale (FSN).

Ion Iliescu a fost președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, în perioada 9 februarie 1990 - 20 iunie 1990, organism cu autoritate temporară de parlament.

La 20 mai 1990, a fost ales președintele României pe perioada Adunării Constituante, cu 85,07% din voturile valabil exprimate, fiind instalat oficial în funcția de președinte la 20 iunie 1990.

anului trecut Revoluția din 1989 și urmările ei.

“În decembrie 1989 în România a avut loc o Revoluţie, indiferent de ceea ce se străduiesc să acrediteze cei cărora acest act de demnitate nu le este pe plac. A fost o schimbare radicală de sistem politic, s-au schimbat dramatic instituţiile statului, natura lor, s-a trecut de la un regim totalitar la unul democratic. Au apărut instituţii noi, noi drepturi şi libertăţi civice, România s-a deschis spre lume. (…)

Privaţiunile de tot felul, umilinţele unei vieţi la limita supravieţuirii, din ultimii ani ai ceauşismului, au fost declanşatorul revoltei populare. O revoltă care mocnea, Timişoara fiind locul în care ea a izbucnit la suprafaţă, după ce la Iaşi represiunea Securităţii a înăbuşit o acţiune similară. Democraţia s-a construit pe jertfa unor oameni, care au pus viaţa lor la temelia noii Românii, jertfă pe care o onorăm şi o regretăm în acelaşi timp, pentru că nimeni n-ar trebui să fie obligat să se sacrifice pentru ideile şi credinţele lui.

Pentru ca jertfa lor să aibă un sens pentru noile generaţii trebuie ca, alături de drepturi şi libertăţi, să învăţăm să ne asumăm şi responsabilităţile care derivă din starea noastră de cetăţeni. Moştenirea Revoluţiei Române este una eminamente pozitivă şi ea trebuie apărată de toţi cei care cred în libertate şi în democraţie. Mă înclin în faţa memoriei tuturor celor care au luptat pentru libertate în anii totalitarismelor româneşti, a celor care, în decembrie 1989, au făcut posibilă schimbarea care a adus România în familia naţiunilor europene”, a scris, la un moment dat, Ion Iliescu pe blogul personal.

Mandatele de președinte

La alegerile prezidențiale din 27 septembrie 1992, Ion Iliescu a candidat din partea Frontului Democrat al Salvării Naționale și a obținut mandatul prezidențial după al doilea tur de scrutin, organizat la 11 octombrie 1992.

Cu un scor electoral de 61,5% din voturi, el l-a devansat pe rivalul politic Emil Constantinescu, cel care avea să îl învingă la scrutinul din noiembrie 1996.

În 2000, cu 66,83% din voturi, Ion Iliescu a câștigat alegerile în fața extremistului de dreapta Corneliu Vadim Tudor.

După încheierea mandatelor prezidențiale, a fost senator în legislatura 2004-2008.

Ulterior, a luat decizia să nu mai candideze la parlamentare.

Mineriadele

La începutul anului, Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Alături de el, acuzați sunt Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și Virgil Măgureanu.

Procurorii militari susțin în rechizitoriu că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, „cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.

Potrivit anchetatorilor, autoritățile nou instaurate în România după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu a reprimat brutal o manifestație pașnică a tinerilor, care cereau promovarea în politică a unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid.

În atacul pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori mobilizați din marile întreprinderi bucureştene.

Citește și: Dosarul Mineriadei din 1990, retrimis în judecată