Liderii lumii se reunesc în prima zi a Conferinței de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante evenimente geopolitice ale anului, axat pe viitorul alianței transatlantice, aflate sub presiune, și pe eforturile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Cancelarul german a fost primul lider european care a urcat pe scenă, oferind o evaluare dură a contextului global.

Friedrich Merz a afirmat că ordinea internațională bazată pe reguli „nu mai există”, lumea intrând într-o eră a „politicii marilor puteri”, în care Statele Unite „și-au pierdut posibil” poziția de lider.

Cu toate acestea, liderul guvernului de la Berlin și-a exprimat încrederea în soliditatea legăturii transatlantice și a insistat că Europa poate „să facă pasul înainte”, notează Euronews.

Analiza poziției SUA va veni abia sâmbătă dimineață, când secretarul de stat Marco Rubio va lua cuvântul.

Vineri, sunt așteptați să intervină și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va cere progrese în negocierile de pace la câteva zile după ce a acuzat Moscova că tergiversează eforturile de oprire a conflictului, precum și președintele Franței, Emmanuel Macron.

Merz: „Era politicii marilor puteri a sosit”

Cancelarul german a spus că lumea a intrat într-o nouă eră a „politicii marilor puteri”, cu implicații majore pentru Germania și Europa. El a subliniat că libertatea Europei „nu mai este garantată” și că este nevoie de „o schimbare de mentalitate”.

Friedrich Merz a arătat că Germania își consolidează armata, cu obiectivul de a avea „cea mai puternică armată convențională din Europa”, menționând brigada permanentă a Bundeswehr din Lituania (4.800 de militari până în 2027).

Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, cancelarul a afirmat că războiul din Ucraina se va încheia doar atunci când Rusia va fi „cel puțin epuizată economic și, posibil, militar”, astfel încât să nu mai vadă avantaje în continuarea conflictului.

Apel la solidaritate europeană

Merz a lăudat „solidaritatea europeană” în fața amenințărilor lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, subliniind că Danemarca se poate baza pe sprijinul Europei.

SUA rămân angajate față de apărarea Europei, dar cer mai mult efort din partea UE

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că Statele Unite rămân „absolut” angajate în apărarea Europei, dar a criticat nivelul contribuțiilor europene, susținând că este corect ca europenii să devină mai autosuficienți în materie de apărare.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a replicat că Europa contribuie semnificativ și că multe state europene au luptat alături de SUA în conflicte armate.

Mike Waltz a spus că așa-numitul „Consiliu pentru Pace”, inițiat de președintele Donald Trump, este „concentrat în mod absolut pe Gaza”.

Kaja Kallas a nuanțat, precizând că mandatul proiectului este limitat în timp și spațiu, până în 2027 și doar în Fâșia Gaza.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au inaugurat o companie mixtă germano-ucraineană pentru producția de drone, cu o capacitate inițială de 10.000 de unități pe an. Drona simbolică oferită lui Zelenski va fi folosită direct de forțele armate ucrainene.

Președintele francez Emmanuel Macron are programate întâlniri cu liderii Germaniei și Marii Britanii, o reuniune de lucru pe tema Ucrainei și un discurs-cheie despre rolul Franței în Europa și în lume.

Un NATO „mai european”

Oficiali americani și europeni au sugerat că NATO trebuie să devină mai „europeană”, în contextul în care Washingtonul își concentrează atenția și pe alte teatre strategice, iar Europa este chemată să-și asume o parte mai mare din povara apărării.

Conferința de la München continuă pe parcursul a trei zile, cu intervenții ale unor lideri-cheie, inclusiv Volodimir Zelenski și Marco Rubio. Temele centrale rămân viitorul alianței transatlantice, securitatea europeană și perspectivele unui acord de pace pentru Ucraina.