Prețurile petrolului au scăzut marți, după ce administrația americană a decis să intensifice sancțiunile și presiunea economică asupra Iranului, evitând, cel puțin pentru moment, reluarea unor operațiuni militare de amploare.

Contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu 3,3%, până la 89,14 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate a pierdut 3,1%, ajungând la 82,36 dolari pe baril. De la începutul săptămânii, ambele cotații au înregistrat scăderi de peste 5%, notează CNBC.

Reacția pieței reflectă reducerea unei părți din prima de risc geopolitic inclusă anterior în prețul petrolului. Investitorii consideră că orientarea Washingtonului către sancțiuni economice face mai puțin probabilă o revenire imediată la un conflict militar care ar putea afecta producția și transportul de energie din Orientul Mijlociu.

Washingtonul anunță „presiune economică maximă”

Statele Unite au prezentat un nou val de sancțiuni împotriva Iranului și a companiilor, instituțiilor și statelor care continuă relațiile comerciale cu Teheranul.

Administrația Trump a numit campania un „D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris măsurile drept cea mai amplă ofensivă financiară lansată până acum împotriva unui adversar al Statelor Unite.

Bessent a sugerat că Washingtonul nu intenționează să desfășoare simultan o campanie economică de maximă presiune și operațiuni militare de mare amploare. Această declarație a contribuit la temperarea temerilor privind o nouă escaladare rapidă a conflictului.

Un alt semnal în această direcție vine din zona diplomatică. Departamentul de Stat se pregătește să trimită înapoi în Orientul Mijlociu, posibil chiar în această săptămână, diplomații americani evacuați anterior, potrivit informațiilor citate de CNBC.

Revenirea personalului diplomatic sugerează că Washingtonul nu anticipează, în prezent, reizbucnirea imediată a unui război de amploare în regiune.

Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru piața petrolului

Președintele Donald Trump a declarat că Marina americană l-a informat despre înlăturarea tuturor minelor aflate în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz.

Liderul de la Casa Albă a avertizat că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă. Statele Unite supraveghează permanent zona și aplică o politică de „toleranță zero” față de eventuale noi tentative de minare, a mai spus Trump.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol. Orice blocare sau perturbare majoră a circulației navale poate reduce rapid oferta disponibilă și poate determina creșteri puternice ale prețurilor.

Deși riscul imediat s-a diminuat, opțiunea militară nu a fost exclusă. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să recurgă din nou la atacuri dacă evoluția situației o va impune.

Presiunea economică reprezintă instrumentul preferat în această etapă, dar Washingtonul păstrează posibilitatea unor intervenții în Strâmtoarea Ormuz sau în alte zone din apropierea Iranului.

Teheranul susține că este pregătit pentru intensificarea presiunilor economice americane. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că guvernul are un plan pentru următorii doi ani, destinat gestionării efectelor noilor sancțiuni.

Oficialul iranian a afirmat că Teheranul dispune de propriile instrumente pentru a răspunde strategiei Washingtonului, fără a oferi detalii privind măsurile avute în vedere.

China, testul decisiv al strategiei americane

Principala necunoscută pentru piețele energetice rămâne reacția Chinei, cel mai important cumpărător al petrolului iranian și unul dintre principalii parteneri comerciali ai Teheranului.

Potrivit estimărilor citate de CNBC, China cumpără aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Eficiența noii strategii americane va depinde, în mare măsură, de aplicarea unor eventuale sancțiuni secundare împotriva băncilor, rafinăriilor și companiilor chineze implicate în aceste tranzacții.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că Beijingul va face „tot ceea ce este necesar” pentru a-și apăra drepturile și interesele. China respinge sancțiunile unilaterale americane, despre care susține că nu au o bază în dreptul internațional și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU.

Analiștii BBH consideră că măsurile anunțate de Washington reprezintă, pentru moment, mai degrabă „un foc de avertisment decât o lovitură decisivă”. Statele Unite au extins sancțiunile împotriva Iranului, dar nu au trecut încă la penalizarea amplă a statelor și instituțiilor care îi susțin comerțul.

Sancționarea marilor bănci și rafinării chineze ar putea reduce considerabil exporturile iraniene și ar pune presiune asupra ofertei mondiale de petrol. O asemenea decizie ar putea provoca însă represalii din partea Beijingului, turbulențe pe piețele financiare și o nouă deteriorare a relațiilor dintre Statele Unite și China.

Pentru piața petrolului, riscul unui război imediat s-a redus, dar incertitudinile rămân ridicate. Evoluția cotațiilor va depinde de aplicarea sancțiunilor, de reacția Chinei și de menținerea circulației în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.

Citește și: Canada anunță taxe vamale de retorsiune „dolar pentru dolar” de până la 50% asupra produselor americane