Statutul de protecție a ursului revine constant în atenție atunci când acest animal sălbatic se apropie de zone locuite și atacă.

România, Finlanda și Slovacia cer Comisiei Europene o reevaluarea a situației.

Bucureștiul propune reevaluarea statutului de conservare a speciei urs, invocând victimele și pagubele materiale produse.

Coordonator al Departamentului Specii Sălbatice din cadrul WWF-România, Cristian-Remus Papp critică politicile autorităților.

Cota de vânătoare, "neîndeplinită"

"Ministerul Mediului nu a luat măsurile necesare pentru a reduce aceste conflicte cu urșii și, din păcate, chiar dacă au fost diverse măsuri disponibile, România nu a făcut uz de acestea și aici mă refer în special la măsurile de prevenire a conflictelor.

Pe de altă parte, de fiecare dată a venit cu măsuri reactive, adică de a extrage din populația de urși anumite exemplare. Chiar dacă după 2016 am avut în fiecare an o cotă de 140 de exemplare, nici măcar această cotă nu a fost îndeplinită. Adică vorbim de 50-60% realizare de cote, ceea ce clar indică faptul că nu a existat un interes, cel puțin din partea celor care gestionează fauna, ca să reducă numărul conflictelor, iar în acest sens, probabil Ministerul Mediului trebuia să fie forul care să pună mai multă presiune, astfel încât urșii care sunt cu adevărat o problemă, să fie extrași din populație", a declarat acesta pentru Radio România Antena Satelor.

"Un sistem care nu este adresat corespunzător"

"De-a lungul anilor, au fost extrași de multe ori urși valoroși, urși care n-au coborât în localități, care au reprezentat trofee și știm foarte bine acel clasic exemplu deja al ursului Artur. Deci, din păcate, vorbim de un sistem care nu este adresat corespunzător, iar această măsură de a reduce nivelul de protecție și de a da liber la vânătoare cu siguranță nu va rezolva problemele, mai ales în comunitățile în care ursul își face des apariția", a adăugat Cristian-Remus Papp.

"Noi am venit de-a lungul timpului cu măsuri, am venit cu proiecte, cu bune practici, le-am înaintat, am avut numeroase întâlniri cu reprezentanții Ministerul Mediului și, din păcate, nu s-a făcut aproape nimic", a subliniat reprezentatul WWF-România.

Potrivit datelor organizației, în 2022 statul a plătit 1,4 milioane de euro despăgubiri pentru pagubele produse de urs. Prin comparație, Croația a plătit un total de 2.200 euro compensații pentru 7 pagube produse de această specie.

Intruziune a omului în habitatul ursului

"Se impune o mai bună gestionare a deșeurilor, pentru că în continuare nu se gestionează corespunzător, mai ales deșeurile organice. Pe de altă parte, avem și o intruziune destul de mare a a omului în habitatul ursului, inclusiv cu ATV-uri și alte mijloace motorizate.

De foarte multe ori, vedem că în momentul în care are loc o fructificație în păduri și ne referim la zmeură, mure, afine, la marginea pădurii, cel puțin 3 săptămâni există o prezență masivă a omului tocmai în habitatul ursului, care iarăși creează un deranj suplimentar. Se colectează cantități industriale pentru a fi vândute", a insistat Cristian-Remus Papp.

Citește și: A crescut numărul urşilor observați în intravilanul zonelor montane din Neamț