Într-o lume digitalizată, cu o explozie a informațiilor care vin pe rețelele sociale, cu provocările aduse de inteligența artificială, dar și cu creșterea alarmantă a fenomenului dezinformării, care vine pe tot ecosistemul de informare, jurnaliștii se confruntă cu provocări legate de exercitarea profesiei și de instrumentele noi prin care ajung la public.

În plus, problemele legate de libertatea de exprimare, accesul tot mai greu la informațiile publice si, mai ales, lipsa surselor de finanțare fac ca presa să fie vulnerabilă și să piardă încrederea publicului.

În următorii ani, specialișii se așteaptă la o selecție dură, în care publicul educat se va îndrepta doar acele instituții care au înțeles cum să folosească noile canale de comunicare și să le ofere, în cel mai eficient mod, informațiile de care au nevoie.

În momentul de față, tehnologia ajută jurnaliștii în ceea ce privește accesul la mai multe informații, în zona unei mai bune conectivități și a instrumentelor care să contribuie la documentarea subiectelor.

| Citește și: Jurnalistul din teren, în special din zonele de conflict, nu va putea fi înlocuit de nicio inteligență artificială

Paradoxul este că, cu cât evoluează tehnologia, cu atât crește și fenomenul dezinformării, iar lupta împotriva acestuia este din ce în ce mai greu de dus.

Presa este vulnerabilă, în principal, din cauza lipsei de finanțare, iar respectul pentru jurnaliști începe să scadă, ca o consecință a exploziei rețelelor sociale, sursă principală de știri neverificate, nedocumentate și unde se propagă cel mai repede dezinformarea.

“Presa din România este foarte vulnerabilă. Este vulnerabilă pentru că îi lipsesc sursele de finanțare. Depinde foarte mult de banii politici, fie că vin ei de la partidele politice, fie că vin de la instituții, instituții publice, locale, de exemplu. Și asta vulnerabilizează foarte tare presa. Presa alternativă, da, zona aceasta de jurnalism care și-a luat lumea în cap și și-a făcut propriile publicații de media , produce conținut, este importantă, este relevantă, dar este insuficientă pentru nevoile de informare ale unei țări. În general, publicul nu prea mai știe ce este jurnalismul și la ce-i folosește lui jurnalismul. Și asta face ca respectul lui pentru profesie și pentru jurnaliști să fie la cote foarte scăzute. Așa cum vorbeau oamenii pe care i-am intervievat eu pentru raportul meu (n.r. Raportul privind starea presei, al Centrului pentru Jurnalism Independent) pare că niciodată respectul pentru jurnaliști nu a fost atât de scăzut ca în ultima perioadă”, a spus Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, la Radio România Actualități, în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

La nivelul opiniei publice, sunt cunoscute încercările de intimidare și atacurile fizice asupra jurnaliștilor, iar în multe țări ale lumii, activitatea jurnaliștilor independenți este masiv îngreunată. În altă ordine de idei, linia de demarcație între libertartea de exprimare și limitarea dezinformării este una foarte fină.

“Presa are libertate de exprimare, dar în același timp, pe măsură ce încerci să limitezi dezinformarea, există o tendință de a limita și libertatea jurnaliștilor. Și cred că asta este ceva extrem de păcătos și de periculos. Pentru că linia de demarcație, aparent este foarte fină. Dar, până la urmă, așa cum știm, dreptul jurnaliștilor de a ne informa ține din libertatea noastră de exprimare, a cetățenilor”, crede Cristina Lupu.

| Citește și: Conferința "Media & Culture Days", organizată de Radio România

Jurnaliștii sunt formatori de opinie și au un rol esențial în difuzarea unei agende publice, iar datoria principală, indiferent de jurnalismul practicat, este informarea corectă a publicului.

“Principala provocare pentru noi, ca jurnaliști în România, este aceea de a câștiga, de a recâștiga încrederea publicului. Noi trebuie să muncim să recâștigăm încrederea publicului”, spune Marius Daea, coordonator pentru România al Organizației Presa Liberă pentru Europa de Sud-Est, membru asociat al Federației Europene pentru Jurnalism de Știință.

În condițiile în care există multă polarizare, isterie și ceartă permanentă pe rețelele sociale, este necesară o reîntoarcere către jurnalismul adevărat, care implică prezența și documentarea jurnalistului la fața locului.

În context, corespondentul Radio România la Bruxelles a atras atenția asupra lipsei presei românești din centrul deciziilor europene.

“Suntem doar doi jurnaliști la Bruxelles, iar asta poate să afecteze imaginea de ansamblu a felului în care politica de la Bruxelles se vede în România. Eu spun că e politică internă a României și ar fi o oportunitate pentru presa din România să fie mai prezentă aici, să înțeleagă mai mult și astfel publicul din România să fie educat mai mult despre ce se întâmplă în această privință”, spune Bogdan Isopescu.

La Bruxelles, se discută legea europeană privind privind libertatea mass-mediei, care va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE.

“Actul normativ pentru libertatea presei este încă în dezbaterea dintre statele membre, dintre Parlament și Consiliul European. Iar aici nu vorbim de o lege care să reglementeze meseria de jurnalist, ci despre un cadru pentru a proteja jurnalistul față de interesele instituțiilor publice, să zicem, față de presiunile instituțiilor publice”, a adăugat corespondentul RRA la Buxelles.

Citește tot articolul pe Radio România Actualități