Premierul danez Mette Frederiksen și Partidul Social Democrat se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din ultimul secol, în condițiile în care preocupările legate de migrație și nivelul de trai au eclipsat sprijinul larg pentru poziția sa fermă față de Washington în problema Groenlandei.

Aflată la putere din 2019, șefa guvernului danez și-a construit campania electorală pe promisiunea că stilul său de conducere ferm și testat va ajuta națiunea nordică, cu 6 milioane de locuitori, să gestioneze relația complicată cu președintele american Donald Trump și răspunsul european la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, marți, tabăra lui Mette Frederiksen a ieșit slăbită atât în fața stângii, cât și a dreptei de pe plan intern, unde criza costului vieții a devenit una dintre principalele preocupări ale alegătorilor, spun observatorii.

Social-democrații, creditați cu 38 de mandate

Social-democrații lui Mette Frederiksen, arhitecții statului social danez, erau creditați cu 38 de locuri în parlamentul Folketing, față de 50 obținute în urmă cu 4 ani.

Șansele sale de a rămâne la putere pentru un al treilea mandat nu au dispărut complet, deși negocierile pentru formarea unei coaliții ar putea dura săptămâni.

„Sunt pregătită să îmi asum această responsabilitate”, le-a spus Mette Frederiksen susținătorilor săi, târziu în noapte, în clădirea Parlamentului din centrul Copenhagăi. „Va fi dificil”, a admis ea.

Premierul a încercat să minimalizeze reculul înregistrat de partidul său, într-un context marcat la nivel global de un val de nemulțumire față de guvernele în funcție și de mai multe șocuri externe.

„A trebuit să gestionăm un război, am fost amenințați de președintele american și, în aproape 7 ani, am pierdut patru puncte procentuale. Cred că este în regulă”, a spus ea.

Blocul de stânga condus de Mette Frederiksen era cotat la 84 de mandate în legislativul cu 179 de locuri, față de 77 pentru partidele de dreapta, potrivit proiecțiilor presei locale, bazate pe 100% din voturile numărate.

Mulți dintre susținătorii săi de stânga s-au arătat frustrați de o politică privind imigrația pe care au considerat-o prea dură, în timp ce o parte a electoratului de dreapta a văzut-o drept prea permisivă și lipsită de credibilitate în chestiunile economice.

„Se află între ciocan și nicovală, pentru că cifrele nu arată bine pentru ea”, a declarat Andreas Thyrring, expert în cadrul firmei de consultanță pentru afaceri publice Ulveman & Borsting.

La Bruxelles, Mette Frederiksen este respectată pe scară largă pentru poziția sa clară în chestiunea Groenlandei și pentru eforturile de a crește cheltuielile de apărare ale Danemarcei în contextul războiului din Ucraina. Totuși, stilul său de negociere este perceput de unii prea dur, iar mulți danezi au părut să își dorească o schimbare.

Scrutinul a fost urmărit cu atenție și în Groenlanda, unde mulți speră că rezultatul va oferi teritoriului o oportunitate de a folosi dorința fără precedent a lui Donald Trump de a exercita control asupra insulei arctice pentru a obține concesii din partea fostei puteri coloniale de la Copenhaga.

Migrația, în centrul campaniei

Confirmând reacția tot mai puternică împotriva lui Mette Frederiksen, sprijinul pentru Partidul Popular Danez, anti-imigrație, condus de Morten Messerschmidt, a urcat la 9,1%, potrivit televiziunii publice DR, în creștere cu aproape 7 puncte procentuale față de alegerile precedente.

Politicianul și-a construit campania pe promisiunea de a asigura migrație netă zero în rândul musulmanilor și de a elimina taxele pe carburanți, ca măsură de reducere a costului vieții.

„Faptul că Partidul Popular Danez și-a triplat acum susținerea arată clar că danezii s-au săturat de această situație și că există foarte mulți oameni care își doresc o altă direcție pentru Danemarca”, a declarat acesta după publicarea exit-poll-urilor.

Unii observatori spun că partidul Moderat, nealiniat, condus de Lars Løkke Rasmussen, ar putea deține cheia viitoarei coaliții de guvernare. Ministrul de Externe în exercițiu i-a cerut deja premierului să renunțe la propunerea de introducere a unui impozit pe avere.

„Nu există o majoritate roșie dură în stânga noastră și nici o majoritate albastră dură în dreapta noastră”, a spus Lars Løkke Rasmussen la sediul de campanie al partidului său, în noaptea alegerilor, la Copenhaga.

Matte Frederiksen a propus un astfel de impozit - într-o formă modestă, de 0,5%, destinat finanțării reformei educației - pentru a-și reconstrui credibilitatea de stânga, afectată de coaliția cu centrul-dreapta.

Tot ea a coordonat una dintre cele mai dure politici privind migrația din Europa, bazată pe acordarea temporară a statutului de refugiat, sprijin condiționat și așteptări clare privind integrarea în societate.

De asemenea, a fost una dintre promotoarele inițiativei susținute de nouă state membre ale Uniunii Europene pentru facilitarea expulzării infractorilor străini, iar la începutul acestui an a propus și noi măsuri legislative pentru accelerarea deportărilor.

Lider al Partidului Liberal, ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că nu mai este interesat de o guvernare în coaliție, semnalând negocieri complicate în perioada următoare.

„Posibilitatea există, Lars!”, a spus Poulsen la Copenhaga, într-o aparentă aluzie către Rasmussen.

Citește și: Rezultatele mixte ale extremei drepte în alegerile locale din Franța le oferă speranță rivalilor tradiționali