Debitul Dunării la intrarea în ţară va fi într-o uşoară creştere săptămâna viitoare, dar va rămâne sub media multianuală lunii octombrie
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, au determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 11 Octombrie 2026, 13:32 • Actualizat: 11 Octombrie 2026, 13:33
Prognoza publicată duminică de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 10-17 octombrie 2026 arată că Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar la 1.200 mc/s în primele zile ale săptămânii viitoare, apoi va înregistra o uşoară creştere, până la 1.350 mc/s, rămânând sub media multianuală a lunii octombrie (3.900 mc/s).
Conform INHGA, în aval de Porţile de Fier debitele vor fi, în general, staţionare exceptând a doua jumătate a intervalului când vor fi în creştere pe sectorul Gruia - Vadu Oii.
În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna octombrie un debit maxim al Dunării la intrarea în ţara de 1.600 metri cubi/secundă (mc/s) şi unul minim de 1.200 mc/s.
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, au determinat închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă.
„Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite”
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi, în general, în creştere uşoară, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, începând cu râurile din jumătatea de vest a ţării, potrivit Agerpres.
„Sunt posibile creşteri de niveluri şi debite, pe unele râuri din zonele de deal şi de munte, cu probabilitate mai mare în prima jumătate a intervalului pe râurile din centrul şi sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării”, estimează hidrologii.
În luna octombrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, bazinele superioare ale Oltului şi Bistriţei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Râmnicu Sărat, Bârlad şi pe râurile din Dobrogea.













