Cel puțin 1.200 de persoane au fost arestate în cursul a ceea ce guvernul francez a descris drept o „escaladare a violenței”, în timp ce aproximativ 550.000 de oameni au ieșit în stradă.

La Paris, ciocnirile puternice cu forțele de ordine au continuat până seara. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva mulțimilor, relatează BBC.

Clădiri au fost incendiate în capitală și în alte localități, inclusiv la Limoges, unde un incendiu puternic izbucnit la primărie a provocat prăbușirea parțială a acoperișului.

În mai multe orașe au avut loc jafuri, fiind raportate și acte extinse de vandalism împotriva primăriilor și a spațiilor comerciale.

Premierul Sébastien Lecornu a declarat că 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor.

La Paris, principalul marș a părut în mare parte pașnic în cursul după-amiezii. Un grup de tineri le-a declarat jurnaliștilor BBC că sunt „pacifiști” care „încearcă doar să schimbe lucrurile, dar nimic nu se mișcă”.

Pe măsură ce ziua a avansat însă, unele grupuri au aprins focuri pe străzi și au incendiat vehicule, inclusiv în locuri emblematice din centrul orașului, precum Place de la République.

Mai multe magazine au fost devastate, cel puțin un restaurant a fost mistuit de flăcări, iar jurnaliștii BBC au asistat la izbucnirea unor încăierări între unele dintre grupuri.

La Lyon, primarul Grégory Doucet a declarat că incendierea centrului de informare turistică reprezintă „o tragedie” pentru oraș. „Ni se rupe inima, pentru că este o clădire istorică emblematică și foarte cunoscută”, a spus edilul pentru BFMTV.

Poliția locală a anunțat că „persoane ostile” i-au împiedicat pe pompieri să intervină în siguranță pentru stingerea incendiului.

Echipajele de pompieri s-au luptat și cu flăcările de la primăria din Limoges. Potrivit prefecturii locale, incendiul a provocat prăbușirea unei părți a clădirii.

Unui tânăr „i-a fost smulsă mâna de explozia unei grenade” la Saint-Étienne, a anunțat pe rețelele sociale primarul orașului din sud-estul Franței, Régis Juanico.

„O asemenea tragedie nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”, a adăugat el.

Ministerul de Interne a precizat că protestele au inclus „acte de violență țintite”, comise de „persoane cu fețele acoperite” în mai multe locuri, inclusiv în unele zone ale capitalei, dar și la Marsilia, Rennes, Toulouse și Angers.

Pagube la clădiri au fost raportate în întreaga Franță, inclusiv la Grenoble, Avignon, Pau, Montpellier și Valence.

Magazine de îmbrăcăminte și alimentare au fost jefuite la Paris, iar la Lille un magazin Apple a fost spart și golit de produse.

Imagini autentificate de BBC Verify arată un trenuleț turistic din Grenoble, condus de bărbați mascați pe o stradă îngustă din centrul orașului, îndreptându-se spre cel puțin trei polițiști echipați pentru intervenție.

Sute de mii de elevi au protestat în ultimele săptămâni împotriva deficitului de personal și a infrastructurii degradate din liceele franceze, frecventate de tineri cu vârste între 15 și 18 ani.

Sâmbătă, acestora li s-au alăturat membri ai sindicatelor și ai altor grupuri de protest.

Printre acestea se numără și mișcarea „Vestelor galbene”, ai cărei participanți au manifestat împotriva creșterii costului vieții timp de peste un an, începând din 2018. Aceasta a devenit una dintre cele mai longevive mișcări de protest din istoria Franței.

Deși Franța este obișnuită cu izbucnirea protestelor și a tulburărilor, actualul val are loc într-un moment în care țara se îndreaptă spre o perioadă de profundă incertitudine politică.

Președintele Emmanuel Macron își va încheia mandatul anul viitor, iar sondajele sugerează că alegerile prezidențiale din aprilie s-ar putea transforma într-o confruntare între lidera Adunării Naționale, Marine Le Pen, și Jean-Luc Mélenchon, de la partidul stângii radicale Franța Nesupusă.

Cel din urmă a participat la manifestațiile din Franța și ulterior i-a acuzat pe polițiști că „s-au dezlănțuit” împotriva protestatarilor, condamnând totodată jafurile și incendierile.

Premierul Sébastien Lecornu a calificat declarațiile acestuia drept „periculoase și cinice”.

Anterior, el afirmase că polițiștii s-au confruntat cu „violențe de o intensitate extremă” și că unele grupuri folosesc protestele drept o „încălzire” pentru alegerile prezidențiale.

„Nimeni nu își va impune agenda politică prin violență”, a adăugat premierul.

Marine Le Pen a acuzat că „revendicările legitime” ale protestatarilor au fost „luate ostatice de extrema stângă”, acuzându-l pe Mélenchon că alimentează violențele.

Președintele Emmanuel Macron a afirmat: „Cei care au distrus, au atacat prefecturile și spațiile comerciale și ne-au jefuit chiar și primăriile vor fi urmăriți penal și pedepsiți”.

Guvernul a făcut ceea ce par a fi încercări de a oferi concesii. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a promis, într-un interviu televizat din 8 octombrie, încă 3.000 de profesori suplinitori.

Cu toate acestea, protestele au continuat și s-au intensificat.