Populațiile de păsări din America de Nord scad într-un ritm tot mai accelerat, iar numărul lor este cu miliarde mai mic decât în urmă cu câteva decenii, arată un nou studiu publicat în revista Science.

Cercetarea indică drept principale cauze agricultura intensivă și creșterea temperaturilor provocată de schimbările climatice, notează Euronews.

Analiza a examinat 261 de specii de păsări și a constatat că aproape jumătate dintre acestea au înregistrat scăderi ale populației suficient de mari pentru a fi considerate semnificative din punct de vedere statistic. Mai mult de jumătate dintre speciile aflate în declin își pierd indivizii într-un ritm tot mai rapid încă din 1987.

Potrivit autorilor studiului, aceasta este prima cercetare care nu analizează doar numărul total de păsări, ci și modul în care ritmul declinului se schimbă în timp, unde este cel mai pronunțat și ce factori sunt asociați cu aceste evoluții.

„Nu doar că pierdem păsări, ci le pierdem tot mai repede, de la an la an”, a declarat Marta Jarzyna, ecolog la Universitatea Ohio State și co-autoare a studiului.

Speciile în declin nu sunt încă în pericol de dispariție

Cercetătorii subliniază totuși că speciile care înregistrează cele mai rapide scăderi ale populației sunt, deocamdată, păsări foarte răspândite, cu populații încă numeroase, precum graurul european, cioara americană, grackle-ul și vrabia de casă.

„Aceste specii au populații suficient de mari încât nu sunt încă în pericol de dispariție”, a explicat autorul principal al studiului, François Leroy, tot ecolog la Universitatea Ohio State.

Totuși, experții avertizează că declinul acestor specii foarte adaptabile este un semnal de alarmă.

Kenneth Rosenberg, specialist în conservarea naturii la Universitatea Cornell, care nu a participat la studiu, spune că păsările care scad cel mai rapid sunt adesea considerate „specii banale” sau chiar „dăunătoare”.

„Dacă mediul nu mai poate susține populații sănătoase ale unor specii extrem de adaptabile la prezența oamenilor, atunci este un semn puternic că mediul devine toxic nu doar pentru păsări, ci și pentru oameni și pentru alte forme de viață”, a explicat el.

Un studiu realizat în 2019 de același cercetător arăta că America de Nord are cu aproximativ trei miliarde de păsări mai puțin decât în 1970.

Regiunile unde scăderea este cea mai rapidă

Cercetarea arată că declinul accelerat al populațiilor de păsări este cel mai pronunțat în regiunea Mid-Atlantic, în Midwest și în California.

În schimb, pierderile cele mai mari de populație - fără a lua în calcul accelerarea ritmului de declin - se înregistrează în sudul Statelor Unite, în state precum Florida și Texas.

Analizele statistice sugerează că aceste scăderi sunt corelate cu temperaturile mai ridicate generate de schimbările climatice.

„În regiunile unde temperaturile cresc cel mai mult observăm și cele mai puternice scăderi ale populațiilor”, a spus Jarzyna.

În ceea ce privește accelerarea declinului, cercetătorii au identificat legături statistice cu practicile agricole intensive, inclusiv utilizarea masivă a îngrășămintelor și pesticidelor și extinderea terenurilor cultivate.

Autorii subliniază că aceste corelații nu demonstrează direct o relație de cauzalitate, dar indică faptul că agricultura este un factor important.

Rolul esențial al păsărilor în ecosisteme

Cercetătorii atrag atenția că păsările nu sunt doar parte a faunei sălbatice, ci au un rol fundamental în funcționarea ecosistemelor.

„Păsările sunt polenizatori importanți, răspândesc semințe și contribuie la controlul dăunătorilor. Ele îndeplinesc funcții esențiale în natură”, spune Jarzyna.

Dispariția lor ar putea avea efecte majore asupra echilibrului ecologic.

În același timp, distrugerea habitatelor afectează aproape toate tipurile de ecosisteme.

„Practic fiecare tip de habitat este în declin – de la pajiști și deșerturi până la zone umede. Singura excepție o reprezintă păsările de pădure”, a precizat cercetătoarea.

Potrivit autorilor studiului, această evoluție ridică o întrebare esențială pentru viitor: cum pot fi protejate populațiile de păsări și habitatele de care depind.

Citește și: Recensământul berzelor albe din România, încheiat cu succes