Două treimi din populația României consideră că fostul dictator Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun, iar unul din patru români nu crede că fostul regim comunist a comis crime şi abuzuri, potrivit directorului general INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Acestea sunt rezultate ale unei cercetări sociologice realizate de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului, referitor la percepţia populaţiei cu privire la comunism.

Datele studiului, intitulat „Percepţia populaţiei cu privire la comunism, reperele nostalgiei", au fost culese în luna iulie 2025 pe un eşantion de 1.500 de respondenţi.

„Ce m-a surprins cel mai mult şi ceea ce sare în evidenţă şi vom vedea, vom prezenta astăzi toate datele, este intensitatea pe anumiţi indicatori a acestui sentiment de nostalgie sau, mă rog, a indicatorilor care evaluează pozitiv fostul regim comunist.

De asemenea, unul din patru români, de exemplu, nu crede că fostul regim comunist a comis crime şi abuzuri, ceea ce este cu adevărat halucinant şi demonstrează dincolo de, eu ştiu, motivaţiile acestei atitudini nostalgice, care pot fi legate, eu ştiu, de o frustrare, mai degrabă legată de prezent, şi atunci se întâmplă această idealizare a trecutului”, a spus directorul general al INSCOP, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Poate fi un regret al perioadei tinereţii”

Directorul general al INSCOP a explicat că ar putea fi vorba despre un regret al perioadei tinereţii în rândul persoanelor mai vârstnice care au trăit acea perioadă. Ar putea fi la mijloc frustrări combinate cu acest tip de regret.

„O mare parte a intensităţii acestui sentiment vine şi din necunoaştere, vine şi din negarea unor adevăruri istorice pe care noi, ca societate, în ultimele 3 decenii şi jumătate, am neglijat să le prezentăm opiniei publice, pentru că astfel de opinii sunt împărtăşite şi de generaţia tânără.

Nu am predat istorie recentă, până la urmă şi generaţiile tinere şi cele nu foarte tinere, pentru că în perioada comunismului nu existau informaţii despre crimele şi abuzurile regimului comunist, evident, nu ştim foarte multe lucruri despre ceea ce s-a întâmplat.

Am citit şi, sigur, ştim cu toţii în Germania postbelică, imediat după Al Doilea Război Mondial, statul german, noul stat german şi-a făcut un fundament al trăiniciei acestui stat, promovarea valorilor democratice, valorilor libertăţii şi cunoaşterea abuzurilor regimului nazist. În România, din păcate, nu s-a întâmplat şi nu se întâmplă acest lucru şi din acest motiv avem astfel de opinii, să spunem, care idealizează, exacerbează mituri legate de fostul regim comunist care, din păcate, nu au legătură cu realitatea.

Mai mult decât atât, ceea ce am constatat cel puţin în ultimii 10 ani şi am făcut altfel de cercetări, este că pe reţelele sociale, în principal, dincolo de sentimentul nostalgic natural, se întâmplă firesc, aşa cum spuneam, un regret după ţinereţea pierdută, vedem o agresiune informaţională fără precedent, un val de minciuni, dezinformări, minciuni de-a dreptul grosolane, de-a drept groteşti uneori, care idealizează, să spunem, momente ale fostului regim, eu ştiu, nouă în realizări ale fostului regim,

adesea utilizate şi în spaţiul politic, adesea utilizate şi ca platforme electorale, chiar cu oarecare succes, având acest succes tocmai pe fundul necunoaşterii, tocmai pe fondul faptului că noi, ca societate, în ultimele 3 decenii, nu am creat nici capabilităţi de a contracara aceste tipuri de dezinformări şi nu avem nici anticorpii pentru a rezista la astfel de manipulări”, a adăugat el.

El a precizat că există diferenţe semnificative între opinia publicului din oraşele mari - Bucureşti - versus opinia românilor din mediul rural, de la ţară, din oraşele mici.

„Factorul economic şi social este important; acolo unde nivelul de trai este mai scăzut, acolo unde beneficiile, inclusiv ale aderării la UE, nu au ajuns suficient, există un nivel, un procent ceva mai mare de validare a fostului regim comunist şi de ignorare a unor realităţi ale acelui regim, pentru că e o disonanţă aparentă şi poate, iarăşi, noi ne-am obişnuit cumva să nu mai apreciem lucrurile bune pe care le avem astăzi în România sau pe care le avem în ultimele trei decenii. Libertatea, de exemplu”, a explicat el.

Citește și: INSCOP: 85% dintre români se consideră religioși