Curtea de Apel București a motivat decizia prin care Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și coordonatoarea activității azilelor din Bihor au fost scoși de sub control judiciar.

Instanța a respins și solicitarea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a celor 6.

Judecătorii au apreciat că probele prezentate în această etapă nu susțin acuzațiile privind exploatarea beneficiarilor în condiții asemănătoare sclaviei și obținerea unui profit infracțional.

Decizia privește măsurile preventive, în timp ce ancheta DIICOT continuă.

Procurorii au susținut că peste 13,5 milioane de lei ar fi fost obținuți prin exploatarea a 409 persoane vulnerabile. Instanța a calculat însă că suma reprezintă, în medie, aproximativ 199.000 de lei pe lună, respectiv 498 de lei lunar pentru fiecare beneficiar sau 16,6 lei pe zi.

Potrivit motivării, banii erau insuficienți chiar și pentru acoperirea hranei, produselor de igienă și medicamentelor. Judecătorii au comparat sumele cu cele 20 de milioane de lei alocate de Guvern pentru îngrijirea și relocarea beneficiarilor pe o perioadă mai mică de șase luni.

Instanța a mai reținut că numeroase persoane vulnerabile nu au fost recrutate direct de cei anchetați, ci au fost trimise în centre de spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii publice de asistență socială. În lipsa unor alternative instituționale, pentru o parte dintre beneficiari singura opțiune ar fi fost întoarcerea în stradă.

În privința actelor de identitate și a cardurilor bancare gestionate de personalul centrelor, judecătorii au considerat că aceste demersuri puteau fi justificate de nevoia înscrierii beneficiarilor la medici și de incapacitatea multora dintre ei de a-și administra singuri banii.

Declarațiile martorilor și documentele transmise de Serviciul de Telecomunicații Speciale au indicat existența unor consultații medicale periodice, tratamente și numeroase apeluri la 112 sau solicitări de ambulanță. Instanța a apreciat că aceste elemente nu susțin teza abandonării sistematice a beneficiarilor fără asistență medicală.

Magistrații au constatat însă și deficiențe administrative și medicale. Unele persoane care îngrijeau bolnavii și administrau medicamente nu aveau pregătirea necesară, iar centrele funcționau fără acreditările prevăzute de lege. Potrivit instanței, probele analizate indică faptul că aceste probleme erau provocate de lipsa resurselor financiare, nu de însușirea banilor beneficiarilor.

Curtea a concluzionat că modul în care au fost tratate persoanele cazate nu prezintă, în această etapă a dosarului, elementele caracteristice sclaviei sau aservirii invocate de acuzare.

DIICOT anchetează în continuare presupusa constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității beneficiarilor. Procurorii susțin că rețeaua ar fi funcționat sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG”, care nu deținea licențe pentru furnizarea serviciilor sociale sau medicale.

Citește și: 7 vârstnici, preluaţi de autorităţi dintr-un cămin care funcţiona ilegal în satul nemțean Bistriţa