Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, un proiect de lege care modifică Codul civil și permite fiecărui fost soț să își păstreze, după divorț, numele dobândit în timpul căsătoriei fără a mai avea nevoie de acordul celuilalt partener.

Inițiativa legislativă a fost inițiată de deputații USR Pollyanna Hangan și Iulian Lorincz, alături de deputata PNL Alina Gorghiu.

După votul final din Parlament, legea merge acum la promulgare.

Modificările concrete

Modificarea legislativă elimină o condiție prevăzută în prezent de Codul civil: aceea ca unul dintre foștii soți să aibă nevoie de consimțământul expres al celuilalt pentru a păstra numele dobândit în timpul căsătoriei.

În forma actuală a legii, în lipsa acestui acord, persoana care dorește să păstreze numele - în cele mai multe cazuri, femeia - este obligată să se adreseze instanței, unde trebuie să demonstreze existența unor motive temeinice pentru menținerea numelui.

Noua reglementare elimină această procedură și oferă fiecărei persoane dreptul de a decide asupra propriului nume, fără a mai depinde de voința fostului partener.

Mai puțină birocrație și mai mult control asupra propriei identități

Deputata Pollyanna Hangan a descris schimbarea drept una cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi a celor care trec printr-un divorț.

„Este o schimbare simplă, dar cu efect real: oamenii pot să-și organizeze viața profesională și personală fără complicații inutile, păstrând controlul asupra propriei identități. Această lege înseamnă mai mult decât acte și proceduri: fiecare persoană poate să-și regăsească liniștea și să-și reconstruiască viața după divorț în propriul ritm”, a declarat parlamentara USR.

La rândul său, deputatul Iulian Lorincz a susținut că actuala reglementare creează situații absurde și umilitoare, în special pentru mamele care doresc să aibă același nume cu propriii copii.

„Identitatea nu poate depinde de bunăvoința sau, din contră, de șantajul emoțional al fostului partener. Mii de românce sunt puse astăzi în fața unui paradox: dacă vor să aibă același nume cu copiii lor au nevoie de acordul celui de care tocmai au divorțat. Iar dacă acel acord nu vine, sunt obligate să meargă în instanță”, a arătat acesta.

Efecte directe pentru părinți și pentru viața administrativă

Potrivit inițiatorilor, schimbarea va reduce semnificativ birocrația și va elimina o serie de dificultăți administrative care apar după divorț.

Persoanele care aleg să păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei nu vor mai fi obligate să își schimbe toate documentele personale și profesionale, precum cartea de identitate, pașaportul, permisul de conducere, semnătura electronică și abonamentele și alte documente administrative.

În plus, în cazul în care există copii, părintele care păstrează numele nu va mai fi pus în situația de a demonstra în mod repetat gradul de rudenie, în contexte precum școala, spitalul, vama sau alte proceduri administrative.

Divorț mai simplu și la notar sau la starea civilă

Un alt efect important al noii legi este acela că va facilita accesul la procedurile de divorț în fața ofițerului de stare civilă sau la notar.

În prezent, aceste forme simplificate de divorț sunt posibile doar dacă foștii soți se înțeleg și asupra numelui pe care îl vor purta după despărțire.

Eliminarea obligației de a obține acordul celuilalt partener va face ca mai multe cupluri să poată apela la aceste proceduri, evitând astfel procesele în instanță.

O schimbare importantă și pentru românii din diaspora

USR subliniază că noua reglementare va avea efecte importante și pentru românii din Diaspora, în special pentru cei care divorțează în state unde păstrarea numelui nu este condiționată de acordul fostului soț sau al fostei soții.

În prezent, mulți dintre aceștia se confruntă cu dificultăți la recunoașterea în România a divorțurilor pronunțate legal în străinătate, tocmai pentru că legislația românească cere în continuare acest acord.

Eliminarea acestei condiții ar urma să simplifice semnificativ și aceste proceduri transfrontaliere.

După votul final din Parlament, proiectul mai are nevoie doar de promulgarea de către președinte pentru a intra în vigoare.

Citește și: Parlamentul a adoptat legea pentru prevenirea și combaterea femicidului