Elvețienii resping prin referendum reducerea finanțării pentru radiodifuzorul public
Inițiativa propunea reducerea taxei pe care o plătesc toate gospodăriile din Țara Cantoanelor pentru finanțarea serviciului public de media, de la 335 de franci elvețieni pe an la 200 de franci.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 09 Martie 2026, 11:20 • Actualizat: 09 Martie 2026, 11:29
Alegătorii elvețieni au respins duminică, prin referendum, propunerea de reducere a finanțării radiodifuzorului public SRG.
Potrivit rezultatelor preliminare citate de Reuters, 62% dintre votanți s-au opus planului de diminuare a taxei anuale de licență.
Inițiativa propunea reducerea taxei pe care o plătesc toate gospodăriile din Elveția pentru finanțarea serviciului public de media, de la 335 de franci elvețieni pe an la 200 de franci.
Susținătorii proiectului, în principal grupări de dreapta, inclusiv Partidul Popular Elvețian (SVP), au argumentat că această taxă - considerată cea mai mare din lume - este prea ridicată și că SRG, care operează 17 posturi de radio și șapte canale de televiziune în 4 limbi, a devenit prea extinsă. Aceștia au susținut, de asemenea, că instituția nu este suficient de independentă politic și că ar avea o orientare editorială de stânga.
De cealaltă parte, opozanții inițiativei au avertizat că reducerea finanțării ar slăbi serviciul public de media și ar facilita răspândirea dezinformării. Ei au susținut că măsura face parte dintr-o presiune mai largă exercitată de unele grupuri politice de dreapta asupra instituțiilor media publice, acuzate frecvent de părtinire.
Potrivit criticilor proiectului, diminuarea bugetului ar afecta semnificativ producția editorială a SRG, inclusiv programele de știri, sport și cultură.
„O demontare majoră a infrastructurii media din Elveția a fost evitată”, a declarat Laura Zimmermann, lidera campaniei împotriva reducerii finanțării. „Accesul nostru la informații fiabile rămâne protejat.”
La rândul său, directoarea generală a SRG, Susanne Wille, a afirmat că instituția își menține angajamentul de a oferi publicului „programe diverse și de înaltă calitate, care să însoțească viața de zi cu zi a cetățenilor”.
Referendumul reprezintă cel mai recent episod din dezbaterea europeană privind rolul și finanțarea mass-media publice, într-un context în care unele partide politice critică instituțiile naționale de radiodifuziune pentru presupuse orientări politice.
