Eurostat: Vârsta medie la care tinerii din UE s-au mutat din casa părinților, în ușoară scădere
În anul 2024, țările în care tinerii au plecat cel mai târziu din casa părinților au fost: Croaţia (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) şi Spania (30 ani).
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 23 Septembrie 2025, 16:38 • Actualizat: 23 Septembrie 2025, 16:38
Vârsta medie la care tinerii din Uniunea Europeană s-au mutat din casa părinților, în anul 2024, a fost de 26,2 ani, uşor în scădere faţă de cea din 2023, care a fost de 26,3 ani, arată datele publicate, marţi, 23 septembrie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Începând din anul 2002, vârsta medie la care tinerii din Uniunea Europeană au plecat din casa părintească a fluctuat între un nivel scăzut de 26,1 ani în anul 2019 şi un nivel ridicat de 26,8 ani în anul 2006.
Țările în care tinerii pleacă cel mai târziu din casa părinților. Vârsta medie în România
În anul 2024, țările în care tinerii au plecat cel mai târziu din casa părinților au fost: Croaţia (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) şi Spania (30 ani).
La polul opus, țările în care tinerii au plecat cel mai devreme din casa părintească au fost: Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) şi Suedia (21,9 ani). În România, vârsta medie este de 27,3 ani.
Într-un moment în care costurile cu locuinţe sunt în dezbatere publică constantă, datele arată că tinerii sunt într-o mai mare măsură afectaţi de cheltuielile cu locuinţa.
Anul trecut, 9,7% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE trăiau în gospodării unde se cheltuia 40% sau mai mult din venitul disponibil pe locuinţă, în timp ce acelaşi procent pentru totalul populaţiei era de 8,2%.
În 2024 au fost înregistrate diferenţe considerabile în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a venitului disponibil alocat pentru locuinţă fiind în Grecia (30,3%) şi Danemarca (28,9%), depăşind cu mult Ţările de Jos (15,3%), Germania (14,8%) şi Suedia (13,5%), iar cea mai scăzută în Croaţia (2,1%), Cipru (2,8%) şi Slovenia (3%).
În 16 state membre UE, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinţă era mai ridicată în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani decât pe ansamblul populaţiei.
În România, ponderea venitului disponibil alocat pentru locuinţă era de 6,4% în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, faţă de 4,7% ansamblul populaţiei.
Cea mai ridicată diferenţă între aceste două grupuri era în Danemarca (14,3 puncte procentuale - p.p.), Ţările de Jos (8,4 p.p.).
Citește și: Studiu: Mulți europeni nu sunt dispuși să accepte reduceri salariale pentru a lucra de acasă
