Alex Bălan, expert în securitate informatică, a vorbit, vineri, la Apel Matinal despre cum se pot identifica informațiile false sau campaniile manipulatoare pentru a delimita realitatea de dezinformare.

Primele semne ale unei informații false în mediul online o reprezintă emoția pe care încearcă să o trezească în oameni, spune expertul.

„După părerea mea, dacă trezește o emoție în noi sau dacă se vede că încearcă să trezească o emoție în noi, ăla este clar un prim semn.

Mai ales în perioade în care, evident, se încearcă influențarea publicului, adică în perioada asta cu alegerile se fac eforturi din toate părțile, să ne înțelegem, pentru a influența opinia publică într-o direcţie sau alta. Dacă simțim că suntem influențați, dacă este cât de cât un pic senzațional, este chiar un steag roșu, ca să spun așa.

Și sunt foarte marșate ca informația respectivă să fie poate scoasă din context, poate o chestie accidentală, că se mai întâmplă și accidente, și să nu fie neapărat 100% relevantă; poate cu un context mai mare, să se schimbe la 180 de grade sensul informației”, spune Alex Bălan, la Radio România Actualități.

Cum funcționează o campanie de dezinformare

„Cele mai eficiente sunt cele care au un sâmbure de adevăr. Este prezentată o informație care, ea singură este adevărată... Luăm la întâmplare: primarul unei comune a luat fonduri europene - este ipotetic ce spun acum, ca să ne fie clar - primarul unei comune, din fonduri europene, a dotat comuna cu stâlpi de iluminat pe energie solară.

Și ai spune: bă, e minunat, dar, dacă ai pune tot contextul, a pus doar trei stâlpi și nu au becuri. Și chestia asta se întâmplă îngrozitor de mult.

Adică majoritatea informațiilor pe care le vedem în spațiul public - o să subliniez, de toate părțile sunt, da?, nu numai într-o parte sau alta - sunt scoase din context, numai sâmbure de adevăr și, cu tot contextul - asta aș vrea să rețină oamenii - dacă punem tot contextul, este foarte mare probabilitatea ca informația asta să se sucească sau sensul ei la 180 de grade”, spune Alex Bălan.

„Echo chamber” și verificarea informațiilor

„Știți, s-a tot vehiculat, și este foarte adevărat, conceptul de „echo chamber”. Îmi confirmă un „bias”. Eu poate am o preferință, îmi plac niște lucruri, și îmi confirmă lucrurile care îmi plac mie, mă fac să mă simt validat. Și, în momentul acela, tind să cred lucrurile pe care vreau să le cred, nu caut să sap suficient de mult încât să aflu care este adevărul.

Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, mai este și /.../ chestie de efort. Este foarte greu să ajungi să vezi tot contextul, pentru că trebuie să faci o muncă jurnalistică. Și nu prea are nimeni timp să o facă în acest moment. Și, nu în ultimul rând, senzaționalismul. Ne plac lucrurile senzaționale.

Ne place măcar ideea că e posibil să trăim în Matrix și să fim controlați de oculte mondiale și așa mai departe. Dar, adevărul e că nu știm ce se întâmplă şi până nu aflăm, facem investigația și ne ducem pe fir, nu avem cum să știm care e realitatea.”

Cum se identifică publicul potențial client?

Expertul în securitate informatică a vorbit și despre metodele de „marketing” folosite pentru a atrage.

„Întotdeauna una dintre cele mai ușoare metode de manipulare este să oferi omului ceea ce este ușor să înțeleagă și ceea ce vrea să audă. Și îmbraci informația ca să „segmentezi”, ca la marketing, piața.

Te gândești: eu vreau să targetez segmentul ăsta de piață, ce vor ei să audă? Și atunci pun informația aia prima, o scot în evidență, o pun cu bold, caractere mari și adaug pe lângă ea și mesajul pe care vreau să-l transmit eu.

Este o abordare mai generică, dar în principiu le spunem oamenilor ce vor să audă și, pe lângă ceea ce vor să audă, mai amplificăm cu un mesaj de la noi”, mai spune Bălan.

Există autorități publice care pot face monitorizarea întregului conținut?

„Aici nu am veşti foarte bune, mă tem. Sunt foarte puține firmele, organizațiile, care fac ceea ce se numește 'fact checking', și care spun: uite, aici adevărul este trunchiat sau este scos din context sau aici este pur și simplu fals ce a spus cineva.

Sunt foarte puține, n-au resurse, adică pot să facă asta pentru o fracțiune, un 5% din ce vedem în spațiul public și o să mă zic și asta, îmi pare rău dacă sunt în direct la un post, la un media outlet, cum s-ar spune, foarte multe media outlets sunt 'bias' și ele prezintă adevărurile trunchiate.

Și oamenii nu prea au opțiuni pentru a lua tot contextul sau adevărul. Le recomand să caute...”

Cum se pot verifica informațiile de pe internet

„Păi, în primul rând să căutăm ceea ce se numește 'fact checking', sunt câteva: Ground News, la noi, 'Factual', asta pe de o parte. Pe de altă parte, să avem această doză de scepticism, când vedem ceea ce se întâmplă în spații online. Vedem că X a făcut nu știu ce sau a spus nu știu ce.

E posibil să fi spus lucrul ăla, dar să fi avut un moment, nu știu, nefericit. Se mai întâmplă. Poate n-ar trebui să-i judecăm pe candidații noștri doar din singurele cinci secunde pe care le-au spus la un moment dat și să-i luăm cu totul, cu ce au făcut în general. Asta în contextul alegerilor.

Și să avem această privire mai de ansamblu, să vedem nu doar cele cinci secunde care au fost amplificate de mass-media şi să ne uităm la o imagine mai completă a personajului sau a instituției, sau, nu știu, lucruri despre care se vorbește.”

Citește și: Reuters - Înaintea turului doi al alegerilor, România se pregătește pentru un val de dezinformare