Uciderea ayatollahului Ali Khamenei ar putea pune sub semnul întrebării continuitatea regimului clerical din Republica Islamică.

Complexitatea sistemului de conducere iranian, natura ideologică a bazei sale de susținere și puterea Gardienilor Revoluției fac dificilă anticiparea evoluțiilor viitoare.

Reuters explică modul în care sistemul a fost conceput să funcționeze, cum ar putea fi ales un nou lider suprem și cum atacul asupra Iranului ar putea schimba ecuația.

Cine ar putea să îi succeadă lui Khamenei ca „lider suprem”

Liderul suprem trebuie să fie cleric, conform sistemului iranian de vilayat-e faqih - tutela juristului islamic.

Tradiția susține că, până la revenirea celui de-al 12-lea Imam șiit, dispărut în secolul al IX-lea, puterea pe pământ trebuie exercitată de un cleric venerabil.

Sub Khamenei și predecesorul său, fondatorul Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul suprem a avut ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Sistemul nu s-a confruntat, însă, niciodată cu o astfel de provocare.

Influența lui Khamenei era exercitată adesea prin consilieri apropiați, dar după loviturile de sâmbătă nu este clar câți dintre aceștia mai sunt în viață.

În vârstă de 86 de ani, Khamenei nu a desemnat public un succesor, iar nu este clar cine l-ar putea înlocui.

Fiul său, Mojtaba Khamenei, a fost considerat posibil candidat, însă situația sa este incertă. De asemenea, nepotul lui Khomeini, Hassan Khomeini, și alți clerici seniori au fost menționați.

Nicio figură rămasă nu pare să se bucure de autoritatea și influența lui Khamenei, iar orice succesor ar putea avea dificultăți în a domina grupuri puternice precum Gardienii Revoluției sau consiliile clericale.

Viitorul teocrației iraniene, sub semnul întrebării

Elita clericală controlează organisme puternice care își extind influența asupra întregului sistem politic.

Adunarea Experților, formată din ayatollahi seniori aleși la fiecare 8 ani, este instituția care numește liderul suprem. Constituția îi conferă și puterea de a-l demite, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

În practică, alegerea ar fi probabil decisă de cele mai influente figuri ale Republicii Islamice și apoi aprobată formal de Adunare. Însă, având în vedere că unii lideri ai Gardienilor Revoluției au fost confirmați ca decedați, nu este clar cine va influența decizia.

Consiliul Gardienilor - jumătate numit de liderul suprem și jumătate de șeful sistemului judiciar - poate bloca legi și descalifica candidați la alegeri, atribuție folosită pentru a elimina criticii lui Khamenei.

Iranul aplică interpretări șiite ale legii islamice, iar judecătorii sunt clerici numiți de liderul suprem. Actualul șef al justiției, Gholamhossein Mohseni Ejei, a fost sancționat de state occidentale pentru reprimarea violentă a protestelor din 2009.

Ce rol ar putea juca Gardienii Revoluției

Spre deosebire de armata obișnuită, subordonată Ministerului Apărării din guvernul ales, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) răspunde direct liderului suprem.

Comandantul său, Mohammed Pakpour, ar fi fost ucis sâmbătă, potrivit unor surse.

Creat după revoluție, IRGC și-a extins rolul în timpul războiului cu Irakul (1980-1988) și este astăzi cea mai puternică și bine echipată forță militară din Iran.

De-a lungul decadelor, Gardienii și-au extins influența în politică și economie. Forța Quds, unitate de elită a IRGC, a coordonat strategia regională a Iranului prin sprijinirea grupărilor șiite din Orientul Mijlociu.

Militia Basij, subordonată IRGC, este adesea folosită pentru reprimarea protestelor interne.

Puterea economică a Gardienilor a crescut prin compania Khatam al-Anbiya, implicată în proiecte majore din sectorul energetic.

Loviturile israeliene care au vizat comandanți de rang înalt ridică întrebări despre posibile breșe de informații în conducerea IRGC. Este însă probabil ca această structură să joace un rol major în evoluția regimului.

Alegerile în Iran

Iranienii aleg un președinte și un parlament pentru mandate de 4 ani.

Președintele formează guvernul și gestionează politica zilnică în limitele stabilite de liderul suprem.

În primii ani ai Republicii Islamice, participarea la vot era masivă.

Ulterior, restricțiile impuse candidaților de Consiliul Gardienilor, rezultatul controversat al alegerilor din 2009 și supremația instituțiilor nealese au subminat încrederea în procesul electoral.

Președintele Masoud Pezeshkian, considerat moderat, a fost ales în 2024, învingând un candidat de linie dură.

Israelul a afirmat că și el a fost vizat în loviturile de sâmbătă, însă starea în care se află nu este cunoscută cu certitudine.