Născut în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, în 1939, fiu al unui învățat religios, Ali Khamenei s-a alăturat în 1962 mișcării religioase de opoziție conduse de ayatollahul Khomeini.

După Revoluția Islamică din 1979, Ali Khamenei a devenit adjunct al ministrului Apărării și a contribuit la organizarea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), amintește BBC.

Când Khomeini a murit, în iunie 1989, Adunarea Experților - un consiliu al clericilor - l-a ales pe Khamenei drept nou lider suprem, modificând Constituția pentru a-i permite să preia conducerea, deși nu atinsese rangul necesar în ierarhia clericală șiită.

Ayatollahul Khamenei a menținut de atunci un control ferm asupra politicii iraniene și a forțelor armate, reprimând provocările la adresa sistemului de guvernare, uneori cu violență.

De asemenea, a adoptat constant poziții dure în chestiuni externe, inclusiv în confruntarea continuă cu Statele Unite, față de care a rămas suspicios.

Ayatollahul a cerut în repetate rânduri eliminarea statului Israel, punând public la îndoială chiar existența Holocaustului.

În timpul regimului său, Iranul a avut 7 președinți, rolul acestora fiind mai degrabă reprezentativ.

Ayatollahul Khamenei a fost ucis sâmbătă, biroul său din Teheran fiind atacat în timpul operațiunii americano-israeliene.

Cum ar putea fi ales succesorul

Potrivit Constituției, succesorul lui Khamenei trebuie ales de același organism care l-a desemnat și pe el: Adunarea Experților pentru Conducere.

Forul este format din 88 de clerici care - teoretic - sunt aleși de populație o dată la 8 ani, însă, în realitate, doar clericii cei mai loiali Republicii Islamice au voie să candideze. De aceea, majoritatea actualilor membri ai Adunării sunt clerici la fel de conservatori ca ayatollahul Khamenei.

Constituția prevede că acești clerici trebuie să aleagă noul lider suprem cât mai curând posibil, însă reunirea rapidă a tuturor membrilor, în condițiile în care Iranul se află sub atac din partea Statelor Unite și a Israelului, s-ar putea dovedi dificilă din motive de securitate.

Între timp, președintele, șeful sistemului judiciar și un cleric membru al influentului Consiliu al Gardienilor ar prelua, de regulă, atribuțiile liderului suprem.

Trump amenință că va folosi o „forță nemaivăzută până acum” dacă Iranul lovește SUA sau Israelul

Sâmbătă seară, președintele american Donald Trump a salutat lichidarea liderului suprem iranian și a anunțat că atacurile vor continua. Liderul de la Casa Albă monitorizează operațiunea din reședința sa din Florida.

Donald Trump a avertizat Iranul să nu lanseze atacuri de represalii împotriva Statelor Unite și a Israelului.

Pe platforma sa Truth Social, el a notat: „Iranul tocmai a spus că va lovi foarte puternic astăzi, mai puternic decât a lovit vreodată. SĂ NU FACĂ ASTA, TOTUȘI, PENTRU CĂ DACĂ O VOR FACE, ÎI VOM LOVI CU O FORȚĂ CARE NU A MAI FOST VĂZUTĂ NICIODATĂ!”

Declarația sa vine după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a avertizat că va ataca baze americane și Israelul, ca represalii pentru moartea lui Khamenei.

„Cea mai devastatoare operațiune ofensivă din istoria forțelor armate ale Republicii Islamice Iran va începe în doar câteva momente împotriva teritoriilor ocupate și a bazelor teroriste americane”, a transmis organizația cu câteva ore înainte.

La București, ministrul de Externe a declarat că anunțul privind moartea ayatollahului Ali Khamenei reprezintă „un moment de cotitură”.

Într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook, Oana Ţoiu a scris că România susține dreptul iranienilor de a-și alege viitorul la libertate și de a fi în siguranță.

"Sunt drepturi pe care şi noi ni le-am câştigat doar după ce am putut vedea cum arată o țară fără teroarea unui dictator.

În absența predictibilității oferită de dreptul internațional, inclusiv în domeniul neproliferării, riscul unei spirale a violenței în Orientul Mijlociu rămâne o preocupare majoră însă, iar colaborarea internațională pentru detensionarea situației este esențială.

În contextul desfășurării, acum, a reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, reafirmăm poziția României potrivit căreia este esențială asigurarea păcii și securității regionale în Orientul Mijlociu. Statele implicate în acțiuni militare au responsabilitatea de a proteja populația civilă.

Am avut o discuție aprofundată pe parcursul zilei cu ambasadorii României din regiune, cu privire la situația din teren. De asemenea, am avut schimburi de opinii cu omologi din Europa și din regiune şi împărtăşim îngrijorarea privind prelungirea şi extinderea conflictului.

În ultimele luni, având în vedere acțiunile brutale ale regimului iranian împotriva propriilor cetățeni, precum și nerespectarea constantă a acordurilor și prevederilor privind neproliferarea nucleară, am adoptat un regim european de sancțiuni și am inclus Garda Revoluționară Iraniană pe lista organizațiilor teroriste, în Consiliul Afacerilor Externe.

Nu putem uita uşor nici că Iranul este, de asemenea, statul care a furnizat proiectarea dronelor rusești utilizate într-un conflict brutal pe continentul european, aşa cum i-am spus şi ministrului de externe iranian, Abbas Araghchi anul trecut în marja adunării generale ONU la New York.

La ora 18:00, ora României, va avea loc reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, în format online, unde vom continua discuțiile despre căile de dialog diplomatic cu statele din regiune și cu partenerii noștri transatlantici pentru a preveni un conflict pe termen lung", a notat șefa diplomației românești.

Citește și: Nu sunt români răniţi în regiune şi nici solicitări de repatriere din Iran (MAE)