Edgar Morin, una dintre cele mai emblematice figuri intelectuale ale Franței, fost membru al Rezistenței în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și un promotor neobosit al gândirii critice și al luptei împotriva intoleranței, a murit la vârsta de 104 ani, a anunțat soția sa.

„Este bunicul tuturor francezilor și memoria secolului al XX-lea”, scria cotidianul de stânga Libération într-un portret publicat în 2021 despre acest filosof elegant, cunoscut pentru pasiunea sa pentru pălării și cravate din mătase.

Sâmbătă dimineață, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a adus un omagiu pe rețeaua X, descriindu-l drept un „spirit universal” și „întruchiparea umanismului”.

Fostul președinte François Hollande a declarat că Morin „a ales, de-a lungul întregii sale vieți, calea libertății intelectuale. Uneori a greșit, dar și-a corectat mereu erorile”.

Omagiile au venit din întregul spectru politic francez, de la dreapta și până la extrema stângă.

Liderul partidului La France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, a amintit că Morin, la vârsta de 102 ani, s-a alăturat protestelor împotriva „masacrului palestinienilor din Gaza”, concluzionând: „Un exemplu nu moare niciodată”.

Fostul ministru de externe francez Dominique de Villepin a afirmat că „gândirea sa ne arată drumul. Vocea lui, atât de prietenoasă și fraternă, ne va însoți mult timp de acum înainte”.

Și UNESCO a adus un omagiu „memoriei și imensei moșteniri filosofice a lui Edgar Morin, o figură majoră a gândirii contemporane”, adăugând că „parcursul intelectual al lui Edgar Morin reprezintă o metodă pentru viitor”.

„Ce înseamnă să fii om?”

Fiul unor imigranți evrei seculari, Morin s-a format ca sociolog, însă se considera mai degrabă un umanist. A combinat filosofia, psihologia, etnografia și biologia într-un efort constant de a înțelege natura umană.

În afara Franței, este cunoscut mai ales ca unul dintre creatorii conceptului de „cinéma vérité”, datorită documentarului realizat în 1961 împreună cu cineastul Jean Rouch, intitulat Chronicle of a Summer.

Filmul urmărea viața cotidiană a unor tineri parizieni obișnuiți și aborda teme precum clasa socială, rasismul și colonialismul, pornind de la o întrebare simplă: „Sunteți fericiți?”. Documentarul a revoluționat genul cinematografic.

Pentru francezi, Morin a fost mai ales un ghid intelectual, care a dezvoltat o abordare holistică și interdisciplinară a marilor probleme ale lumii contemporane.

„Ce înseamnă să fii om? Ce este globalizarea? Ce este viața? Aceste întrebări ne obligă să conectăm forme de cunoaștere care sunt astăzi dispersate între diferite domenii de cercetare”, explica el într-un interviu acordat TV5 Monde în 2020.

Chiar și după împlinirea vârstei de 100 de ani, a continuat să comenteze actualitatea și să publice reflecții pentru cei peste 220.000 de urmăritori ai săi de pe rețeaua X. Despre valul de căldură din 2022 scria: „Paris, ora 18.00, 40°C: Ridică-te, furtună mult așteptată!”, iar despre războiul din Ucraina nota: „Războiul este o lecție a urii”.

„Până în ultimele sale zile, Edgar Morin a rămas atent la lume, la ceilalți și la marile întrebări umane care i-au alimentat gândirea”, a declarat soția sa, Sabah Abouessalam Morin.

De la comunism, la critica ideologiilor

Născut Edgar Nahoum, la 8 iulie 1921, la Paris, Morin provenea dintr-o familie de evrei originari din Grecia, dar a refuzat întotdeauna să fie definit exclusiv prin identitatea sa evreiască, afirmând că este în același timp „francez, mediteranean și cetățean al lumii”.

La vârsta de 10 ani, el și-a pierdut mama, pe care o adora. Familia i-a ascuns moartea timp de câteva săptămâni, iar Morin avea să descrie mai târziu acest moment drept „Hiroshima personală”.

S-a refugiat în studii și apoi în activismul de stânga, aderând la Partidul Comunist Francez. După ce inițial susținuse rezistența nonviolentă împotriva naziștilor - una dintre cele două mari erori pe care le-a recunoscut ulterior, alături de simpatia inițială pentru Stalin - s-a alăturat Rezistenței sub pseudonimul Edgar Morin.

A studiat istoria, geografia și dreptul, a lucrat pentru administrația militară franceză din Germania postbelică, apoi ca jurnalist și cercetător la CNRS.

Excluderea sa din Partidul Comunist, după publicarea unor articole considerate prea apropiate de pozițiile americane, l-a determinat să dezvolte o profundă neîncredere față de orice formă de dogmatism și îndoctrinare.

Un „oracol” al Franței contemporane

Începând cu anii 1970, Morin a avertizat asupra pericolelor ecologice generate de creșterea economică necontrolată, dovedindu-se vizionar în numeroase domenii.

A fost și un critic sever al politicii Israelului față de palestinieni. Un articol publicat în 2002 i-a adus acuzații de antisemitism și o condamnare în primă instanță, însă aceasta a fost anulată ulterior de Curtea de Casație. Controversa i-a atras însă sprijinul unei mari părți a mediului academic.

Respectul de care se bucura a fost ilustrat și de invitația la cină primită din partea președintelui Emmanuel Macron cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani, în 2021.

Autor a zeci de volume, ultimul publicat în 2025, Edgar Morin a lăsat o moștenire intelectuală vastă, marcată de reflecții asupra naturii umane, globalizării, crizelor climatice și limitelor capitalismului contemporan.