După luni de blocaj politic, bugetul de stat al Franţei a fost adoptat definitiv luni seară, în urma respingerii a două moţiuni de cenzură în Parlament.

Euronews notează că opoziția contestase decizia premierului Sébastien Lecornu de a invoca articolul din Constituţie care permite executiului să își asume răspunderea pe un proiect de lege fără încuviințarea deputaţilor.

O moţiune a fost iniţiată de partidul de extremă dreapta, iar cealaltă de partidele de stânga, cu excepţia socialiştilor.

Întrucât ambele au eşuat, legea bugetulului a fost adoptată automat.

Votul marchează capitolul final al unui proces lung şi tensionat, care a scos în evidenţă diviziunile profunde din Parlamentul fragmentat de la Paris.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Sébastien Lecornu şi-a exprimat uşurarea că Franţa are „în sfârşit” un buget.

Premierul a precizat că acest text „nu este bugetul Guvernului”, ci „rezultatul unui compromis parlamentar, care include amendamente din partea tuturor grupurilor”, adăugând că a sesizat Consiliul Constituţional pentru a se asigura că documentul respectă Constituţia ţării.

De la alegerile anticipate din 2024, care au dus la un Parlament fără majoritate clară, aleșii nu au reuşit în mod repetat să ajungă la un compromis privind gestionarea finanţelor publice în deteriorare. Criza bugetară a costat deja funcţiile a doi dintre predecesorii lui Sébastien Lecornu.

În lipsa unei majorităţi stabile, premierul a ales în cele din urmă să forţeze adoptarea legii fără vot.

În timpul dezbaterilor parlamentare de luni, tensiunile au fost ridicate. Premierul Lecornu a acuzat o parte a opoziţiei că generează o „dezordine permanentă”, susţinând că blocarea negocierilor bugetare într-un asemenea moment este iresponsabilă.

Adunarea Naţională, de extremă dreapta, a denunţat ceea ce a numit un „buget al pedepsirii şi al privaţiunilor” şi a cerut parlamentarilor să voteze pentru demiterea Guvernului.

Diviziuni în tabăra guvernamentală

Bugetul nu a convins toţi aliaţii Guvernului. Mai mulţi parlamentari de centru şi de dreapta au pus sub semnul întrebării realismul obiectivului de reducere a deficitului public la 5% din PIB în 2026, de la 5,4% în 2025.

Potrivit planului guvernului, mediul de afaceri va suporta mai multe majorări de taxe, inclusiv o contribuţie suplimentară pe profiturile marilor companii, care ar urma să aducă peste 7 miliarde de euro. Deficitul bugetar este estimat la aproximativ 132 de miliarde de euro, un nivel comparabil cu cel de anul trecut.

Agnès Pannier-Runacher, parlamentară din tabăra preşedintelui Emmanuel Macron, a declarat că bugetul „nu pregăteşte viitorul” şi a avertizat că taxele mai mari ar putea afecta activitatea economică.

Ea a susţinut că unele companii au îngheţat deja angajările, aşteptând clarificări privind noile măsuri fiscale.

Stânga divizată, socialiştii în poziţie decisivă

Pe stânga, diviziunile rămân pronunţate. Stânga radicală (La France Insoumise) şi Verzii au făcut presiuni asupra Partidului Socialist pentru a susţine o moţiune de cenzură.

Socialiştii au precizat însă că nu vor vota aceste moţiuni, garantând practic supravieţuirea Guvernului. În schimb, au obţinut mai multe concesii, cea mai simbolică fiind suspendarea reformei pensiilor, extrem de nepopulară, care ar fi crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Aplicarea acestei măsuri a fost amânată până după alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Coordonatorul La France Insoumise, Manuel Bompard, a catalogat concesiile obţinute de socialişti drept lipsite de conţinut, în timp ce deputata ecologistă Sandrine Rousseau le-a reamintit că rămân în opoziţie.

Franţa se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Uniunii Europene şi a agenţiilor de rating pentru a-şi reduce datoria publică, ceea ce face din disciplina bugetară o prioritate politică.

Citește și: Ilie Bolojan primește votul de încredere al colegilor din conducerea PNL