Germania marchează cea de-a 36-a aniversare a reunificării.

La 3 octombrie 1990, fosta Republică Democrată Germană (RDG) a aderat la Republica Federală, punând capăt unei divizări care durase 41 de ani și transformând din nou Berlinul în capitala unei Germanii unite.

În Brandenburg, Steeven Bretz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din parlamentul landului, i-a adus un omagiu fostului cancelar Helmut Kohl la Podul Glienicke din Potsdam, pe unde trecea odinioară granița.

„Îi datorăm foarte mult, mai presus de toate faptul că reunificarea a reușit”, a transmis Bretz potrivit contului său de Instagram. „Faptul că putem sărbători unitatea este, cred eu, un dar al istoriei.”

Podul, care leagă Berlinul de Potsdam, a fost aruncat în aer în ultimul an al celui de-al Doilea Război Mondial, apoi reconstruit și redeschis în 1949 sub numele de „Podul Unității”. În timpul Războiului Rece, a devenit cunoscut ca loc al schimburilor internaționale de agenți, amintește Euronews.

Guvernul landului Brandenburg, condus de premierul Dietmar Woidke (SPD), participă la principalele festivități naționale organizate la Bremen.

„Un vis se va împlini”

Kohl, care a fost cancelar între 1982 și 1998, este considerat „cancelarul reunificării”. Într-un discurs televizat din 2 octombrie 1990, el declara: „În câteva ore, un vis se va împlini. După mai bine de patruzeci de ani amari de divizare, Germania, patria noastră, este reunificată”.

El i-a îndemnat pe germani să își amintească de cei care au suferit din cauza divizării.

„Familiile au fost despărțite cu cruzime. Deținuții politici au fost închiși în închisori. Oameni au murit la Zid”, a spus Kohl.

De asemenea, le-a mulțumit est-germanilor care luptaseră pentru libertate, fostelor puteri învingătoare și mișcărilor pentru libertate din Europa Centrală, de Est și de Sud.

Reunificarea Germaniei împlinește 36 de ani. La 3 octombrie 1990, fosta RDG a aderat la Republica Federală. Data marchează și sfârșitul divizării Germaniei, care durase 41 de ani.

Cât de uniți sunt germanii astăzi

Raportul pentru 2026 al comisarului guvernului federal pentru Germania de Est constată că germanii din est și din vest își evaluează acum condițiile de viață în mod similar în multe privințe.

Cu toate acestea, est-germanii rămân subreprezentați în funcțiile de conducere ale principalelor autorități federale, deși ponderea lor a crescut de la 13,9% la 16,3% din 2022.

Diferența este deosebit de pronunțată în cazul moștenirilor și donațiilor: în 2025, 95% din valoarea totală a transferurilor impozabile de patrimoniu a revenit Germaniei de Vest, potrivit Oficiului Federal de Statistică.

Una dintre explicații ține de transformările care au urmat reunificării. Doar 17% dintre cetățenii fostei RDG și-au păstrat locul de muncă după schimbarea sistemului, potrivit unui studiu al Fundației Rockwool din Berlin, pus în avans la dispoziția Reuters.

Multe companii din fosta RDG și-au pierdut piețele sau au fost închise în anii 1990, în timp ce persoanele tinere și bine pregătite profesional s-au mutat în vest. Drept urmare, unele regiuni resimt și astăzi atât lipsa populației, cât și a sediilor centrale ale companiilor.

Guvernul federal încearcă să reducă în continuare aceste disparități, orientând sprijinul către regiunile cu probleme economice structurale.

De ce a fost împărțită Germania

După cel de-al Doilea Război Mondial, cele patru puteri învingătoare — Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța — au împărțit Germania învinsă în patru zone de ocupație.

Pe fondul începutului Războiului Rece, a apărut un conflict privind viitorul politic și economic al țării. În 1949, în vest a fost înființată Republica Federală Germania (RFG), iar în est, Republica Democrată Germană.

Ambele au primit suveranitate în 1955: Germania de Vest din partea Aliaților, iar Germania de Est din partea Uniunii Sovietice. Puterile străine și-au păstrat însă drepturi speciale.

Aceste drepturi au încetat odată cu reunificarea, ale cărei condiții de politică externă au fost stabilite prin Tratatul „Doi plus Patru”. Prin acest document, RFG și RDG au recunoscut linia Oder–Neisse drept graniță cu Polonia.

De ce 3 octombrie și nu 9 noiembrie?

Zidul Berlinului a căzut la 9 noiembrie 1989, iar această dată a fost luată inițial în considerare pentru sărbătoarea națională. Totuși, din cauza asocierii cu noaptea pogromurilor naziste din 1938, cunoscută drept „Noaptea de Cristal”, s-a renunțat la această variantă.

A fost aleasă în schimb data de 3 octombrie 1990, ziua în care Tratatul de Reunificare a intrat în vigoare.

Tratatul, semnat la 31 august 1990 de ministrul de Interne al RFG, Wolfgang Schäuble, și de secretarul de stat al RDG, Günther Krause, ambii membri CDU, a desemnat 3 octombrie drept „Ziua Unității Germane” și sărbătoare legală.

Aceasta a înlocuit ziua de 17 iunie, care comemora revolta populară din RDG din 1953 și care rămâne o zi națională de comemorare.

Citește și: Zeci de mii de cetățeni au forţat prin orice mijloace ieşirea din România, în perioada 1987 - 1989, cu destinația Germania (CNSAS)