Guvernul ar putea sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un posibil conflict de natură constituţională apărut între Executiv şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la obligarea acestuia de a plăti drepturile salariale ale magistraților.

O notă referitoare la oportunitatea sesizării CCR figurează pe agenda şedinţei de guvern de joi.

„Puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanţelor salariale din justiţie), instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, se arată în nota semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reşitnec.

Penalități și amenzi pentru Guvern

Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti, potrivit Agerpres.

CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.

Decizia de a acţiona în instanţă a venit după ce preşedinta ICCJ, Lia Savonea, a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile îndreptate împotriva magistraţilor, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.

Citește și: Lege specială a salarizării pentru magistrați, cerută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie