Într-o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, Guvernul de coaliție și-a asumat răspunderea, marți, pe noul proiect de lege care modifică şi completează acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Executivul vrea creşterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an, pentru fiecare generaţie şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

! Articolul a fost actualizat cu detalii și declarații suplimentare

Actul, care stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calculare a pensiei, a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu rol consultativ, avizul CSM era necesar.

Precedentul proiect asumat de executivul de coaliție a picat testul de constituționalitate pentru că nu a aşteptat avizul Consiliului.

"Mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală"

"Față de primul proiect, [cel nou - n. red] extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

"Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional", a adăugat șeful Palatului Victoria.

"În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.

Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, a punctat premierul.

"În ultimul rând, [proiectul] răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că - așa cum știți - corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene", a conchis Ilie Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a mai asumat răspunderea anterior pe două pachete de măsuri care au scopul să reducă deficitul bugetar. Moţiunile de cenzură ale opoziției au fost respinse.

Reforma administraţiei rămâne în suspans din cauza lipsei de consens în coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR.