A fost decretată stare de urgență pentru o perioadă de 72 de ore, duminică seară, în capitala Port-au-Prince a țării insulare Haiti, precum și în departamentele limitrofe. Măsura a fost luată după ce au fost înregistrate evadări în masă de la două închisori. Aproape 4.000 de deținuți au fost eliberați de către grupări infracționale înarmate. Cel puțin 12 persoane au fost ucise.

Liderii grupărilor infracționale vor să forțeze demisia premierului

Liderii celor două grupări infracționale au transmis că scopul lor a fost să forțeze demisia premierului Ariel Henry, care se află în afara țării. Grupările care urmăresc înlăturarea acestuia controlează aproximativ 80% din Port-au-Prince, potrivit site-ului televiziunii BBC, citat de Rador Radio România.

Guvernul a transmis că două închisori - una în capitală și cealaltă în localitatea vecină Croix des Bouquets - au fost luate cu asalt în weekend.

Printre persoanele reținute în Port-au-Prince se numără membri ai unor bande acuzați în legătură cu uciderea președintelui Jovenel Moïse în 2021, a mai scris BBC.

Cel mai recent val de violențe a început joi, când premierul a făcut o vizită în Nairobi pentru a discuta despre trimiterea unei forțe de securitate multinaționale conduse de Kenya în Haiti. Liderul bandei Jimmy Chérizier, poreclit „Barbecue”, a declarat un atac coordonat pentru a-l înlătura.

„Noi toți suntem uniți”

„Noi toți, grupurile armate din orașele de provincie și grupurile armate din capitală, suntem uniți", a declarat fostul ofițer de poliție, despre care se crede că se află în spatele mai multor masacre din capitala țării insulare.

Poliția din Haiti a cerut ajutorul armatei

Sindicatul poliției din Haiti a cerut armatei să ajute la consolidarea principalei închisori din capitală, dar complexul a fost luat cu asalt sâmbătă seara târziu.

Duminică, ușile închisorii erau încă deschise, a relatat agenția de știri Reuters. Trei deținuți care au încercat să fugă zăceau morți în curte.

Un lucrător voluntar al închisorii a declarat pentru agenția de știri Reuters că 99 de deținuți - printre care și foști soldați columbieni încarcerați pentru asasinarea președintelui Moïse - au ales să rămână în celulele lor de teamă să nu fie uciși în schimbul de focuri.

Violențele au fost numeroase de la asasinarea președintelui Moïse. Acesta nu a fost înlocuit, iar din anul 2016 nu au mai avut loc alegeri. Conform unui acord politic, urmau să aibă loc alegeri, iar premierul Ariel Henry, care nu a fost ales, trebuia să se retragă până la data de 7 februarie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

În ianuarie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat că peste 8 400 de persoane au fost victime ale violențelor comise de bandele haitiene în 2023, inclusiv omoruri, răniri și răpiri - mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în 2022.