Președintele Senatului a comentat decizia Curții Constituționale prin care declaraţiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici nu se mai publică pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

În plus, documentele nu vor mai include veniturile şi bunurile soţilor şi copiilor.

În opinia lui Ilie Bolojan, asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții.

"Nu am comentat, în general, deciziile Curții Constituționale sau ale instanțelor. Chiar dacă, la nivel european, nu există o procedură unitară privind transparența declarațiilor de avere, experiența acumulată în România în acești ani arată că transparența publicării acestor declarații, atunci când deții o funcție publică, a fost un câștig. Asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții. În plus, există numeroase zone din instituțiile publice în care lucrurile au scăpat de sub control – de la cumulul de câștiguri, până la indemnizații care nu se justifică – iar transparența declarației acționează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul. Vedem, din păcate, ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câștigurile au fost secretizate", a scris liderul liberal pe Facebook.

Șeful Senatului subliniază că, în orice sistem, transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția.

"După publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, este necesar ca situația să fie analizată pentru a vedea în ce măsură se pot face modificările necesare pentru a asigura în continuare transparența și accesul public la informații relevante. Voi susține acest lucru. În același timp, este important să construim o cultură a transparenței, nu doar prin reglementări clare, ci și prin aplicarea consecventă a acestora și prin măsuri suplimentare care să întărească integritatea în sectorul public. Perioada următoare trebuie să aducă un efort susținut în această direcție’, a completat liderul PNL.

Președintele Nicușor Dan a reacționat joi seară.

"Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate", a scris pe Facebook noul lider de la Palatul Cotroceni.

"În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate", a adăugat șeful statului.

Criticile Agenției de Integritate

"Decizia CCR de astăzi, prin care este declarată neconstituţionalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliului Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei - GRECO). De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declaraţiilor de avere şi de interese pe care Agenţia le menţine pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentaţia Curţii Constituţional", precizează Agenţia.

Portalul ANI numără peste 12 milioane de declaraţii publicate în baza Legii nr. 176/2010, art. 6 alin. (1) lit. d) şi art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituţionale.

ANI enumeră efectele deciziei CCR cu privire la angajamentele internaţionale ale României:

Poate duce la încălcarea obligaţiilor ce decurg din Convenţia ONU împotriva corupţiei (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenţiei, 'Fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri şi sisteme care să-i oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor competente toate activităţile exterioare, orice ocupaţie, orice plasamente, orice bunuri şi orice dar sau avantaj substanţial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de agent public'

Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esenţial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la 'consolidarea guvernanţei publice, integritatea şi sporirea eforturilor de combatere a corupţiei'

Poate anula progresele făcute de România în exerciţiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privinţa declaraţiilor de avere şi de interese: 'Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor şi intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere şi care este supravegheat de către Agenţia Naţională de Integritate' (Runda a IV-a) şi 'România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor şi intereselor' (Runda V-a)

Publicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu încalcă dreptul la viaţă privată, potrivit mai multor decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, susține ANI.

Astfel, în cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declaraţia de avere, susţinând că obligaţia de a divulga detalii privind situaţia sa financiară şi portofoliul de proprietăţi impusă de legislaţie încalcă articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea a constatat că obligaţia de a depune declaraţia şi publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerinţă în dreptul la viaţă privată, dar că aceasta a fost justificată şi că sfera cuprinzătoare a informaţiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare.

CEDO "consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispoziţiile contestate îşi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situaţiei financiare a consilierilor (...), că obligaţia suplimentară de a declara informaţii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soţului/soţiei unui consilier".

CEDO a aprobat, de asemenea, publicarea şi accesul pe internet la declaraţii, argumentând că "publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declaraţii face ca accesul la astfel de informaţii să fie eficient şi uşor. Fără un astfel de acces, obligaţia nu ar avea nicio importanţă practică sau incidenţă reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic".

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieţii private a personalităţilor publice, după cum se afirmă în decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara şi Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informaţii despre acestea, sunt mai largi în comparaţie cu cele ale persoanelor private fără statut public.

ANI susţine că prevederile în cauză au mai fost tratate anterior de către CCR.

Astfel, prin decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că "soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare".

Pe de altă parte, studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că, la nivelul anului 2020, existau peste 160 de ţări care au introdus sisteme privind declaraţiile de avere şi de interese.

ANI mai susţine că a comunicat Curţii Constituţionale punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum şi impactul acesteia atât în plan naţional, cât şi în plan internaţional.

Totodată, acest aspect s-a aflat şi pe agenda discuţiilor Agenţiei cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept - Rule of Law.

Precizările CCR

"Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituţionale în măsura în care nu se referă şi la drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei declarantului, precum şi ale copiilor majori aflaţi în întreţinerea acestuia", precizează CCR.

Judecătorii constituţionali argumentează că o declaraţie pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

"În esenţă, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, prin prisma nerespectării exigenţelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanţă cu principiul legalităţii. Aceasta, deoarece declaraţia de avere, fiind o declaraţie pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ţinută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declaraţiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligaţia de a declara nu doar veniturile proprii, ci şi drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere nu ţin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soţilor şi determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv de la soţ/soţie şi copiii majori aflaţi în întreţinere", este motivarea oferită de CCR.

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituţionale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declaraţiilor de avere şi interese.

Art. 12 alin (6) prevede: "Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii".

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: "Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese au obligaţia să se înregistreze în această calitate pe e-DAI şi au următoarele atribuţii: (...) d) asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii".

Potrivit CCR, declaraţiile de avere şi interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituţiilor unde activează cei care trebuie să-şi declare averile, deoarece se încalcă "dreptul la protecţia vieţii private".

"În ceea ce priveşte prevederile art.6 alin.(1) lit.d) şi art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ţinând cont de concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese pe site-ul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea declarantul şi pe cel al Agenţiei Naţionale de Integritate contravine art.1 alin.(5) şi art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporţionalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupţiei şi asigurării transparenţei vieţii politice, urmărind, aşadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituţională a apreciat că este suficientă depunerea declaraţiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul nu este necesară şi proporţională atingerii finalităţii propuse, încălcându-se dreptul la protecţia vieţii private. Curtea a subliniat că soluţia pronunţată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligaţiei persoanelor prevăzute de lege de a da declaraţii de avere, ci doar ca aceste declaraţii să nu mai fie publicate pe site-urile menţionate, urmând ca ele să fie înaintate Agenţiei Naţionale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competenţelor prevăzute de lege", este explicaţia oferită de CCR.

CCR menţionează că această decizie produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

"Revine legiuitorului competenţa de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei şi de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice", mai spun judecătorii constituționali.

Citește și: Preşedintele Nicuşor Dan anunță prima discuție despre formarea viitorului guvern