Ilie Bolojan a transmis duminică, la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că tragedia din iunie 1941 rămâne un avertisment dur referitor la consecinţele urii, intoleranţei şi indiferenţei. Prim-ministrul interimar a subliniat că memoria victimelor obligă societatea la responsabilitate şi vigilenţă.

În mesajul său ce a fost prezentat la Iaşi de secretarul de stat Dragoş Hotea, Ilie Bolojan a precizat că, în aceste zile, România comemorează unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria sa şi unul dintre cele mai tragice momente ale Holocaustului petrecut pe teritoriul ţării.

„Aceste zile invită la reculegere, memorie şi reflecţie. Ne plecăm capetele în faţa victimelor şi păstrăm vie amintirea miilor de destine frânte de violenţă, ură şi dezumanizare. Peste 13.000 de evrei au fost ucişi în acele zile, lăsând în urmă o rană profundă în istoria comunităţii evreieşti şi a societăţii româneşti”, a amintit prim-ministrul Ilie Bolojan.

„Memoria acestor victime ne obligă la luciditate, responsabilitate şi vigilenţă”

În opinia premierului interimar, Pogromul de la Iaşi rămâne un avertisment dur despre consecinţele urii, intoleranţei şi indiferenţei.

„Ne aminteşte cât de grave devin lucrurile atunci când discriminarea este tolerată, iar demnitatea umană încetează să mai fie apărată. Memoria acestor victime ne obligă la luciditate, responsabilitate şi vigilenţă”, a subliniat Ilie Bolojan.

Prim-ministrul interimar a adăugat că românii au datoria de a păstra adevărul istoric şi de a transmite generaţiilor viitoare lecţiile acestor tragedii, potrivit Agerpres.

De asemenea, el a reafirmat angajamentul Guvernului României pentru combaterea antisemitismului, discursului instigator la ură şi a oricărei forme de intoleranţă.

„În numele Guvernului României, reafirm angajamentul ferm pentru combaterea antisemitismului, a discursului instigator şi a oricărei forme de intoleranţă. Vom continua să susţinem educaţia despre Holocaust, să protejăm memoria victimelor şi să respingem orice tentativă de negare, distorsionare sau justificare a acestor crime.

Rămânem angajaţi în consolidarea unei societăţi democratice, deschise şi incluzive întemeiate pe respect, responsabilitate şi o apărare a demnităţii fiecărui om”, a mai transmis premierul.

În această perioadă, la Iaşi, sunt organizate evenimente dedicate comemorării Pogromului din 1941. În prima parte a zilei de duminică s-a desfăşurat „Marşul Vieţii”, o ceremonie dedicată comemorării victimelor Holocaustului.

Ajunsă la a douăsprezecea ediţie, ca urmare a iniţiativei rabinului Josef Wasserman, ceremonia s-a desfăşurat la Cimitirul Evreiesc, în prezenţa preşedintelui Statului Israel, Isaac Herzog, şi a preşedintelui Senatului României, Mircea Abrudean. La eveniment au participat membri de familie ai victimelor şi supravieţuitorilor Pogromului de la Iaşi, oficialităţi centrale şi locale, elevi şi reprezentanţi ai mediului academic.

Discursurile au fost urmate de înhumarea, în Cimitirul Evreiesc, a unor oseminte descoperite într-o groapă comună de la Popricani. Tot la Cimitirul Evreiesc a fost oficiat un ceremonial religios în memoria celor ucişi în timpul Pogromului din vara anului 1941 şi au fost depuse coroane de flori la monumentele acestora, în prezenţa preşedintelui Statului Israel, Isaac Herzog, aflat într-o vizită de stat în România.

În cursul zilei de duminică, au loc ceremonii oficiale organizate şi în cimitirele evreieşti din Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, urmând ca la Casa Muzeelor să aibă loc un concert memorial susţinut de corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii Moldova, iar de la ora 19:00 este programat vernisajul expoziţiei de bandă desenată „Imagini din trecut. Pogromul de la Iaşi”, care va avea loc pe strada Ştefan Cel Mare şi Sfânt.

Citește și: Președintele Nicușor Dan, la 85 de ani de la Pogromul de la Iași: O cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională