Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene se pregătesc pentru un summit tensionat la Bruxelles, cu o agendă plină care va include sprijinul pentru Ucraina, noile sancțiuni pentru Rusia, relațiile cu China și politica climatică.

Temele promit negocieri dificile și compromisuri delicate, notează Euronews.

Reuniunea de o zi, programată joi, va aborda și pregătirea apărării, competitivitatea economică, situația din Orientul Mijlociu, migrația ilegală, precum și – în premieră – criza locuințelor.

Zelenski merge la Bruxelles pentru sprijin financiar și militar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa în persoană la summit, pentru a cere sprijin politic și asistență militară suplimentară, după ce președintele american Donald Trump a suspendat toate fondurile destinate Kievului.

Diplomația americană planează asupra discuțiilor, mai ales după amânarea pe termen nelimitat a întâlnirii planificate cu Vladimir Putin la Budapesta, fapt care i-a determinat pe liderii europeni să se regrupeze în sprijinul Ucrainei.

Marți, un grup de lideri europeni a cerut un armistițiu pe actuala linie a frontului, idee susținută de Trump, dar respin­să ferm de Putin.

„Rămânem angajați față de principiul că granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță,” au transmis aceștia într-o declarație comună.

Ca de obicei, concluziile comune privind Ucraina vor fi aprobate de 26 de state membre, întrucât Ungaria continuă să blocheze consensul. Totuși, premierul Viktor Orbán nu va fi un actor central la reuniunea de joi – el urmează să ajungă târziu, din cauza unei sărbători naționale.

Belgia, în centrul discuțiilor despre împrumutul pentru Ucraina

Principala atenție va fi concentrată asupra Belgiei, țară-cheie într-un plan îndrăzneț care vizează utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro, fără dobândă, pentru Ucraina – bani destinați acoperirii deficitului bugetar și sprijinului militar constant.

Belgia are un interes direct, deoarece cea mai mare parte a acestor active se află la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare din Bruxelles.

Premierul belgian a cerut „maximum de certitudine juridică, solidaritate și responsabilitate”, astfel încât riscurile de represalii din partea Moscovei să fie împărțite între toate statele membre. Bart De Wever a solicitat, de asemenea, „transparență totală” privind localizarea activelor rusești aflate în alte jurisdicții.

„Nu cred că această poziție este nerezonabilă,” a spus el la începutul lunii.

Diplomații europeni recunosc interesele legitime ale Belgiei și speră ca aceasta să accepte ca Comisia Europeană să elaboreze cadrul legal, pentru ca Ucraina să poată primi fondurile anul viitor.

Discuțiile vor viza și modul în care achizițiile militare ucrainene finanțate prin împrumut pot favoriza industria europeană, un obiectiv susținut în special de Franța. Alte state preferă însă viteză și eficiență, indiferent de originea furnizorilor.

„Scopul împrumutului este ca Ucraina să poată continua lupta,” a declarat un diplomat european. „Dacă banii se cheltuiesc în Europa, cu atât mai bine.”

Potrivit Radio România Actualități, în cadrul Consiliului vor fi adoptate noi sancțiuni economice împotriva Rusiei.

România este reprezentată la summit de președintele Nicușor Dan.

China și tensiunile comerciale

Deși nu figurează oficial pe agendă, China va fi inevitabil un subiect de discuție.

Decizia Beijingului de a reimpune și extinde restricțiile asupra exportului de pământuri rare, esențiale pentru industria de apărare și tehnologie, a alarmat Europa și a dus la apeluri din partea Germaniei, Franței și Poloniei pentru o poziție mai fermă.

Totuși, statele membre rămân divizate în privința modului de a răspunde Chinei, temându-se că o escaladare ar afecta grav economia europeană, deja slăbită de tarifele impuse de Trump.

Astfel, declanșarea Instrumentului anti-coerciție – cel mai puternic mecanism comercial al UE – rămâne, deocamdată, o posibilitate îndepărtată.

Bătălia pe tema obiectivelor climatice

Celălalt subiect major al summitului va fi politica climatică a UE, tot mai contestată de lideri conservatori precum Friedrich Merz (Germania), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia).
Toți se opun legii care interzice vânzarea de mașini noi cu motoare termice din 2035.

„Un asemenea termen-limită nu va fi aplicat, atât timp cât am ceva de spus în această privință – voi face tot ce pot ca să-l opresc,” a declarat Merz luna aceasta.

Chiar și lideri liberali, precum Emmanuel Macron, cer o dezbatere directă privind ținta de reducere a emisiilor pentru 2040, ca etapă intermediară spre neutralitatea climatică din 2050.

Comisia Europeană a propus o reducere de 90% până în 2040, cu o oarecare flexibilitate pentru guverne și industrie. Totuși, planul se confruntă cu o opoziție politică crescândă, pe fondul reacției negative la reglementările ecologice.

Un alt punct de conflict este noul Sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care va taxa emisiile de CO₂ provenite din clădiri și transport rutier. Mai multe state cer revizuirea sau chiar anularea sistemului, care ar urma să intre în vigoare în 2027.

Von der Leyen: „Trebuie să rămânem pe direcție”

Într-o scrisoare adresată celor 27 de lideri înaintea summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis simplificarea și ajustarea reglementărilor de mediu – inclusiv o revizuire accelerată a interdicției din 2035, pentru a permite folosirea carburanților sintetici (e-fuels).

Șefa CE a insistat că ambiția climatică nu trebuie abandonată.

„Dacă vrem o economie solidă, rezilientă și inovatoare, nu putem rămâne blocați în modelele vechi de afaceri, oricât de de succes ar fi fost în trecut,” a scris Ursula von der Leyen.

Citește și: După eșecul discuțiilor Trump - Putin, SUA sancționează companiile petroliere rusești