Începutul verii este marcat de obicei de o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, potrivit caracterizării climatice.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2023) din luna iunie sunt mai mici de 50 mm doar în jumătatea de est a Dobrogei. Acestea sunt cuprinse între 50-75 mm în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, şi local, în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-100 mm în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase, acestea sunt cuprinse între 100-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 mm, la Bâlea-Lac, în anul 2011. La Bucureşti, aceasta este de 297,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 mm, înregistrată la staţia meteo Calafat, în 3 iunie 1940. În Capitală, aceasta este de 136,6 mm, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

Cea mai caldă zi de iunie din România, înregistrată în 1938

Cea mai caldă zi de iunie în România a fost înregistrată la Oraviţa, la data de 29 iunie 1938, când temperatura a urcat la 42 de grade Celsius. Minima absolută a lunii iunie este -12 grade Celsius și a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939.

„În perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amiaza la peste 30 grade Celsius, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare.

Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, prin advecţiile de aer umed oceanic pe care le determină. La contactul dintre această masă de aer umed şi aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre se produc, uneori, precipitaţii deosebit de abundente”, au precizat meteorologii.

Datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM arată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) depăşeşte 20 grade Celsius în Câmpia Română, vestul Banatului, în sudul şi estul Podişului Moldovei şi în zonele joase din Dobrogea.

Valori medii între 18 şi 20 grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul țării, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade, potrivit Agerpres.

La munte, în zona joasă, precum şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade. La altitudini de peste 1700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade.

Temperatura maximă absolută a lunii iunie, la Bucureşti, a fost de 40,3 grade Celsius. Aceasta a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, la data de 20 iunie 1918.

Pe de altă parte, în Capitală, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

Citește și: 2024 a consemnat cea mai caldă lună iunie din istoria măsurătorilor meteo