O prognoză emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 17-24 ianuarie 2026 arată o creștere a debitului Dunării la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş.

Potrivit INHGA, valorile debitului vor fi de 4.900 mc/s, sub media multianuală a lunii ianuarie, de 5.400 mc/s.

În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului în ușoară creștere pe sectorul Gruia–Bechet, în scădere pe sectorul Corabia–Galați și staționare pe sectorul Isaccea–Tulcea.

În a doua parte a intervalului, debitele vor crește pe sectorul Gruia–Vadu Oii și vor rămâne relativ staționare pe sectorul Brăila–Tulcea.

Formațiuni de gheață pe majoritatea râurilor din țară

Pentru luna ianuarie, hidrologii au estimat un debit maxim al Dunării de 4.000 metri cubi/secundă (mc/s), mai mic faţă de valoarea medie multianuală de 5.400 mc/s, şi unul minim de 2.300 mc/s.

Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi, în general, staţionare, cu excepția râurilor din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în scădere.

Pe majoritatea râurilor, formațiunile de gheață, inclusiv gheață la maluri, năboi și poduri de gheață, se vor extinde și intensifica.

Potrivit prognozei trimestriale, în luna ianuarie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Olt superior şi mijlociu, Argeş superior şi mijlociu, Ialomiţa pe cursurile Siretului şi Prutului.

Cele mai mari valori, cuprinse între 80 și 100% din normalele lunare, se vor înregistra pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Jiu, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş şi Putna.

Cele mai mici valori, sub 30%, se vor înregistra pe râurile din bazinul Bârlad, relatează Agerpres.

Citește și: Zăpor ce măsoară 9 kilometri lungime, format pe râul Bistrița, în județul Neamț