Mazărea-fluture, încadrată în categoria „novel food” la nivelul UE, aclimatizată de BRGV Buzău
În Uniunea Europeană, planta a fost încadrată în categoria „novel food”.
Articol de Iulian Busan, Publicat: 18 Noiembrie 2026, 19:29 • Actualizat: 18 Noiembrie 2026, 19:29
Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău a reușit să aclimatizeze mazărea-fluture, o plantă cunoscută pentru florile sale albastre, din care se poate obține un pigment natural ce își schimbă culoarea.
Florile sunt utilizate în mod tradițional și la prepararea unor ceaiuri exotice, însă în Uniunea Europeană planta a fost încadrată, în 2026, în categoria alimentelor noi („novel food”).
Potrivit conducerii BRGV Buzău, partea cea mai valoroasă a plantei nu este păstaia, ci floarea, din care poate fi extras un colorant natural utilizat în diverse produse.
„Este vorba despre o specie nouă aclimatizată şi ameliorată în România, Clitoria ternatea. Are mai multe denumiri populare, mazărea albastră, mazărea fluture, floarea scoică, mazărea lui Darwin, denumiri pe care le-a primit în diverse zone ale globului. Îşi are originea în zona ecuatorială, poate fi cultivată în spaţii protejate şi în câmp. Vorbim de o plantă cu multiple întrebuinţări. Cel mai valoros lucru de la această plantă sunt florile, care pot fi folosite ca pigment de culoare natural. În zona de origine erau folosite drept colorant sau vopsea naturală pentru textile, în diverse preparate culinare, apreciate pentru pigmentul de culoare şi la obţinerea unor băuturi rafinate, căpătând diverse nuanţe. În funcţie de pH-ul şi de aciditatea lichidului unde este folosit, pigmentul de culoare capătă diverse nuanţe, de la albastru, mov, la roz”, a declarat directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
Planta poate fi folosită și ca decorațiune
Planta poate avea și un rol decorativ, prin acoperirea gardurilor, dar poate contribui și la îmbunătățirea fertilității solului.
„Face parte din plantele care pot reabilita terenurile degradate şi contribuie la menţinerea sau ameliorarea gradului de fertilitate a solului. Sunt plante care absorb azotul atmosferic şi, prin bacteriile care se formează pe sistemul radicular, contribuie la fixarea azotului în sol şi pregătirea acestui element vital pentru plantele care urmează să fie cultivate. Putem să o apreciem şi ca plantă decorativă, pentru că acoperă zidurile sau anumite zone care nu arată estetic foarte bine. Am reuşit să obţinem un soi stabilizat uniform pe care o să-l omologăm. Aşa cum ştim, sunt foarte mulţi coloranţi de sinteză, dar avem posibilitatea să folosim acest pigment natural”, a precizat Costel Vînătoru.
Potrivit specialiștilor, florile de mazăre-fluture sunt folosite la prepararea ceaiului albastru, în special în regiunile de origine ale plantei. În Uniunea Europeană, însă, utilizarea lor alimentară este supusă reglementărilor privind alimentele noi („novel food”), categorie în care au fost încadrate în 2026.
„Floarea de mazăre fluture este o plantă căţărătoare tropicală, cunoscută pentru florile sale albastre. Într-o perioadă se puteau prepara infuzii din florile uscate de mazăre fluture, numai că din data de 12 februarie 2026 Comisia Europeană a închis procedura de autorizare a florilor uscate ca novel-food. Sigur că această plantă se poate folosi în produsele cosmetice pentru îngrijirea tenului şi există deja produse din import, aşa numitele dischete tonifiante şi revitalizante care se comercializează în România. Unele magazine în sistemul online oferă însă florile albastre pentru infuzii şi pentru colorarea băuturilor, numai că, încă o dată subliniez, nu este autorizată ca supliment alimentar”, a declarat preşedinta Asociaţiei Patronale Planta Romanica, Anca Daniela Raiciu.
Alte două specii, în atenția Comisiei Europene
Președinta APPR subliniază că utilizarea plantelor medicinale este permisă doar în anumite condiții și precizează că și alte specii, precum senna și crușinul, se află în atenția Comisiei Europene.
„Novel-food sunt alimente care nu mai pot fi utilizate, dacă nu au un istoric. De exemplu, dacă nu ai dovezi că ai utilizat înainte de 1997 un anumit tip de plantă sau de preparat, asta înseamnă că este trecut în lista de novel-food. Mai este o discuţie tot la nivelul Comisiei Europene referitoare la senna sau la cruşin, încă nu s-a luat o decizie finală, dar se pare că şi aceste produse vor avea anumite constrângeri în a le utiliza. Oricum, în ceea ce priveşte partea de doză, plantele medicinale şi aromatice se pot folosi, numai că doza este foarte importantă, sau partea de plantă care se utilizează. Nu se poate consuma dintr-o plantă un anumit preparat sau un anumit supliment, depăşind doza care este asumată de producător sau de cel care o introduce în piaţă”, a subliniat Anca Daniela Raiciu.
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale este o instituție publică de cercetare, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Activitatea sa se concentrează pe identificarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea și conservarea resurselor genetice vegetale.
Citește și: BRGV Buzău conservă zeci de soiuri de tărtăcuțe și tigve cu forme spectaculoase













