Înșelătoriile telefonice au ajuns, pentru prima dată, pe primul loc în clasamentul incidentelor raportate la Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică.

În prima jumătate a anului, 4 din 10 sesizări au vizat fraude prin telefon, cunoscute sub denumirea de „vishing”.

Fraudele de tip phishing, realizate de regulă prin mesaje electronice și site-uri false, au reprezentat 14% dintre raportări, iar tentativele de înșelătorie prin SMS, denumite „smishing”, au avut o pondere de 13%.

Potrivit datelor prezentate de DNSC, aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice au fost înregistrate în prima jumătate a anului de structurile de investigații criminale din cadrul Poliției Române. La sfârșitul lunii iunie, la nivel național se aflau în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare, față de 67.000 la începutul anului.

Atacatorii folosesc inteligența artificială și tehnici de manipulare

Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, avertizează că metodele de fraudă nu sunt neapărat noi, însă instrumentele utilizate de atacatori au devenit mult mai performante.

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială”, a declarat reprezentantul DNSC.

Inteligența artificială le permite infractorilor să creeze mesaje mai convingătoare, să imite vocile unor persoane cunoscute sau ale unor reprezentanți ai instituțiilor și să producă imagini sau materiale video false, greu de diferențiat de cele autentice.

În același timp, atacatorii utilizează tot mai eficient tehnici de inginerie socială, prin care își manipulează victimele pentru a le convinge să ofere date personale sau bancare, să transfere bani ori să instaleze aplicații malițioase.

Specialiștii recomandă utilizatorilor să urmărească trei elemente frecvent întâlnite în tentativele de fraudă: provocarea unei emoții puternice, crearea unei stări de urgență și solicitarea unor date sau acțiuni imediate.

Persoanele de peste 50 de ani, vizate frecvent

Un studiu prezentat de DNSC arată că peste șase din zece persoane cu vârsta de peste 50 de ani au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică. Doar 37% dintre respondenți au declarat că nu s-au confruntat niciodată cu o asemenea situație.

Persoanele din această categorie de vârstă cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate.

Cele mai cunoscute sunt apelurile și mesajele false care par să provină de la bănci sau instituții, menționate de 66% dintre respondenți. Aceste metode folosesc frecvent falsificarea identității apelantului sau copierea imaginii unei organizații cunoscute.

Phishingul se află pe locul al doilea în privința gradului de recunoaștere, fiind cunoscut de 63% dintre persoanele intervievate. Totodată, 61% dintre respondenți au auzit de ofertele la prețuri nerealist de mici și de mesajele care solicită parole, date personale ori actualizarea urgentă a unui cont.

Cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok sunt cunoscute de 57% dintre respondenți, iar investițiile false și promisiunile unor câștiguri financiare nerealiste au fost menționate de 56%.

În majoritate, victimele anunță autoritățile

Studiul arată că cele mai multe persoane de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când identifică o posibilă tentativă de fraudă.

Aproape 69% dintre respondenți au declarat că au apelat la Poliție sau la alte autorități, iar 47% au blocat numărul de telefon ori contul de la care au primit mesajul.

Peste o treime dintre cei intervievați au verificat informațiile înainte de a răspunde, iar 19% au ignorat complet mesajul. Aproximativ 11% au recunoscut că au accesat linkul primit, în timp ce un procent similar a contactat banca pentru verificări.

Recomandările specialiștilor

DNSC le recomandă utilizatorilor să fie precauți în cazul mesajelor alarmante care solicită efectuarea urgentă a unei plăți, actualizarea unui cont sau accesarea unui link.

Linkurile și atașamentele provenite din surse necunoscute nu trebuie deschise, iar autenticitatea mesajelor trebuie verificată printr-un canal de comunicare separat, folosind datele oficiale ale instituției sau companiei respective.

Utilizatorii sunt avertizați să nu instaleze aplicații la solicitarea unor presupuși consultanți financiari sau agenți de investiții. Prin intermediul unor asemenea programe, atacatorii pot obține acces complet la telefon, computer, conturile bancare și datele personale.

Autentificarea în aplicațiile de internet banking nu trebuie realizată prin linkuri primite prin SMS, e-mail sau rețele sociale. Este recomandată folosirea exclusivă a aplicației oficiale sau introducerea manuală a adresei site-ului băncii.

Specialiștii atrag atenția și asupra ofertelor care promit „profit garantat” sau „câștiguri de nerefuzat”, acestea fiind frecvent folosite în fraudele cu investiții.

DNSC subliniază că prevenția și informarea constantă rămân esențiale, în condițiile în care tehnologia le oferă infractorilor instrumente tot mai sofisticate pentru a crea scenarii credibile și pentru a exploata încrederea utilizatorilor.

Citește și: Poliția de Frontieră avertizează asupra unor postări online false, generate cu inteligență artificială