Cu 5 zile înainte ca ungurii să voteze în cadrul alegerilor parlamentare, vicepreședintele SUA a intervenit în campanie pentru a-i oferi premierului ungar un sprijin ferm, lansând totodată un nou atac dur la adresa Uniunii Europene.

Stând alături de Viktor Orbán, aflat de 16 ani în funcție, JD Vance a declarat că se află la Budapesta „pentru a-l ajuta în acest ciclu electoral”, deși a admis că Statele Unite „vor lucra cu oricine va câștiga aceste alegeri”.

Principalul rival politic al premierului, Péter Magyar, conduce detașat în cele mai multe sondaje de opinie.

BBC amintește că Viktor Orbán este un aliat european-cheie al administrației Trump, dar și cel mai apropiat partener din UE al președintelui rus Vladimir Putin.

După ce a câștigat 4 alegeri consecutive din 2010 încoace, liderul guvernului de la Budapesta se confruntă acum cu cea mai dificilă provocare dintr-o carieră politică ce se întinde pe aproape 40 de ani.

Într-o încercare de ultim moment de a-l impulsiona pe premier înaintea votului din 12 aprilie, JD Vance și soția sa, Usha, au sosit la Budapesta în prima vizită la nivel înalt a unui oficial american în Ungaria din ultimii 20 de ani. Cei doi au fost întâmpinați de ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, care a spus că prietenia dintre Viktor Orbán și președintele Donald Trump a creat „o nouă epocă de aur” în relațiile bilaterale.

Péter Magyar a reacționat la vizită spunând că partidul său, Tisza, îi urează bun venit lui vicepreședintelui american la Budapesta și că, atunci când formațiunea sa va ajunge la guvernare, va considera Statele Unite un partener important, atât ca aliat în NATO, cât și ca partener economic.

După discuțiile cu Orbán, Vance a lansat un atac virulent la adresa Uniunii Europene și a Ucrainei.

El a acuzat UE de „unul dintre cele mai grave exemple de ingerință străină în alegeri pe care le-am văzut sau chiar despre care am citit vreodată... pentru că îl urăsc pe acest tip”.

Vicepreședintele american a adăugat că „o parte din motivul” vizitei sale este faptul că „ingerința venită din partea birocrației de la Bruxelles a fost cu adevărat rușinoasă”.

Vorbind ulterior la un miting electoral al lui Orbán, el a spus: „Vrem ca voi să luați o decizie despre viitorul vostru fără ca forțe externe să pună presiune pe voi sau să vă spună ce să faceți. Nu vă spun exact cu cine să votați, dar vă spun că birocrații de la Bruxelles, acei oameni, nu ar trebui ascultați.”

Și-a încheiat discursul îndemnându-i pe cei prezenți „să meargă la vot în weekend, să fie alături de Viktor Orbán, pentru că el este alături de voi”.

Liderii UE sunt frustrați de săptămâni întregi de faptul că Orbán a blocat prin veto miliarde de euro din finanțarea esențială pentru Ucraina, deși fusese de acord cu aceasta încă din luna decembrie a anului trecut. Cancelarul german Friedrich Merz a vorbit despre „un act grosolan de lipsă de loialitate”.

Totuși, liderii europeni au evitat cu grijă să se implice în campania electorală din Ungaria.

Declarațiile lui Vance au amintit de discursul pe care l-a susținut la München, în februarie 2025, când a acuzat liderii europeni că impun restricții asupra libertății de exprimare.

El a repetat, de asemenea, afirmații neprobate potrivit cărora Kievul s-ar fi implicat în campania electorală, fără să ofere detalii, susținând că „elemente din cadrul serviciilor de informații ucrainene [au] încercat să influențeze alegerile americane și alegerile din Ungaria. Asta este pur și simplu ceea ce fac”.

Orbán a făcut din ostilitatea față de Ucraina și față de președintele acesteia, Volodimir Zelenski, un pilon central al campaniei sale.

După ce guvernul Serbiei - vecina Ungariei la sud - a anunțat că în apropierea conductei de gaze TurkStream, aproape de granița cu Ungaria, au fost descoperiți și neutralizați explozibili, Orbán și presa apropiată puterii au catalogat incidentul drept un atac terorist asupra aprovizionării energetice a Ungariei.

Ucraina a negat rapid orice implicare, sugerând că ar putea fi vorba despre o „operațiune rusă de tip steag fals”.

Foști membri ai serviciilor de informații din Ungaria, precum și liderul opoziției, Péter Magyar, l-au acuzat pe Orbán că ar fi orchestrat incidentul cu ajutorul președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, pentru a-și crește șansele de realegere duminica viitoare.

Prietenia dintre Trump și liderul ungar datează din 2016, când Orbán a fost primul și singurul lider din Uniunea Europeană care l-a susținut în alegerile prezidențiale din SUA. El l-a sprijinit puternic pe Trump și pentru realegerea din 2024 și s-a aflat la Washington, în octombrie anul trecut, pentru a obține o derogare pentru Ungaria de la sancțiunile americane împotriva giganților ruși din domeniul petrolului, Rosneft și Lukoil.

Ulterior, Trump a lăsat clar să se înțeleagă că derogarea a fost rezultatul unei înțelegeri personale între el și Orbán - sugerând că, dacă Orbán pierde aceste alegeri, succesorul său va trebui să solicite din nou excepția.

Marți, Trump le-a vorbit prin telefon, pe speaker, participanților la mitingul electoral al lui Orbán, după ce a fost sunat de Vance. Liderul american l-a descris pe premierul ungar drept „un om fantastic” și a spus că cei doi „au avut o relație extraordinară”.

Ungaria, aproape singură între statele UE, a sfidat apelurile venite de la Bruxelles de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia. La Washington, Orbán s-a angajat, de asemenea, să cumpere mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite, precum și tehnologie și combustibil nuclear americane. Ungaria depinde în mare măsură de petrolul rusesc transportat prin conducta Drujba din est și de gazul rusesc livrat prin conducta TurkStream din sud.

Ambele surse au devenit acum problematice. Prin conducta Drujba, care traversează Ucraina, nu a mai ajuns petrol în Ungaria de la sfârșitul lunii ianuarie. Orbán acuză Ucraina că nu a reușit să repună în funcțiune conducta după un atac rusesc asupra infrastructurii petroliere din vestul Ucrainei, pe 27 ianuarie.

Pentru a preveni penuriile, Ungaria a fost nevoită să elibereze rezerve de combustibil și să importe petrol non-rusesc printr-o conductă alternativă din Croația.

Alegerile sunt prezentate drept cea mai dificilă provocare electorală pentru Orbán din ultimele decenii.

Și alte scandaluri recente par să-i fi afectat popularitatea.

Convorbiri telefonice private purtate de ministrul de Externe cu oficiali ruși de rang înalt, de-a lungul mai multor ani, au fost făcute publice.

Transcrierile sugerează că Péter Szijjártó informa, în mod regulat, guvernul rus despre discuții confidențiale purtate la summituri ale Uniunii Europene și făcea lobby pentru scoaterea unor oficiali ruși de pe lista sancțiunilor, la solicitarea Moscovei. Ministrul s-a apărat, spunând că astfel de convorbiri reprezintă „diplomație normală”.

Orbán a fost acuzat de Parlamentul European că se află la conducerea unui „regim hibrid de autocrație electorală”, iar Ungaria este evaluată acum de Transparency International drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. Proiecte publice importante au fost atribuite unor persoane din cercul apropiat al lui Orbán, iar principalele companii media au fost cumpărate de aliații săi.

Miliarde de euro din fondurile europene au fost blocate pentru guvernul de la Budapesta din cauza preocupărilor legate de deficiențele în ceea ce privește statul de drept.

Citește și: Cel mai decorat soldat australian în viaţă, arestat pentru crime de război