Primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat în noiembrie 2024, a provocat un adevărat șoc la nivel mondial și a stârnit îngrijorări semnificative atât pe plan intern, cât și internațional.

În timp ce țara se pregătește pentru un nou scrutin duminică, 4 mai, persistă incertitudinile și întrebările legate de capacitatea autorităților de a învăța din greșelile trecute și de a asigura un proces electoral corect și transparent, notează IPS Journal într-o analiză.

În noiembrie 2024, un candidat aproape necunoscut, care nu apărea aproape deloc în sondaje, a obținut primul loc, cu peste două milioane de voturi. Călin Georgescu candidat fără sprijinul unui partid politic, fără buget (așa cum a declarat el), mizând pe o prezență masivă în social media, care a explodat cu puțin timp înainte de alegeri. Mesajul său de campanie combina misticismul, fascismul și naționalismul, promovând poziții clare anti-UE și anti-NATO.

Cum a reușit un candidat cu vederi extremiste, considerate de mulți ca fiind marginale, să ajungă atât de aproape de câștigarea președinției? Această realitate îngrijorătoare ridică întrebări esențiale despre interferențele externe în alegeri, influența platformelor sociale și capacitatea instituțiilor democratice de a răspunde eficient acestor amenințări.

Buget "zero", pentru o campanie estimată la zeci de milioane de euro

Unul dintre cele mai șocante aspecte ale ascensiunii spectaculoase a lui Călin Georgescu este faptul că și-a declarat bugetul de campanie ca fiind zero. Cu toate acestea, a avut o prezență uriașă online, în special pe TikTok și alte rețele sociale, prezență evaluată la un cost de până la 50 de milioane de euro.

În România, legislația privind campaniile politice este destul de strictă, inclusiv în ceea ce privește transparența finanțării. Candidații trebuie să declare toate fondurile primite și cheltuite, iar materialele de campanie online trebuie marcate corespunzător. Este evident că aceste reguli nu au fost respectate. Investigațiile penale aflate în desfășurare au descoperit până acum plăți de până la un milion de dolari către influenceri online. Se pare că și Călin Georgescu a primit mai multe sume mari de bani în numerar, bodyguarzi și chiar autoturisme de lux în timpul campaniei.

Toate aceste lucruri ies acum la lumină, dar, în multe privințe, este prea târziu. Noile revelații arată cât de disfuncționale sunt mecanismele actuale de raportare și cât de ineficiente au fost în prevenirea finanțării ilegale și a campaniilor politice incorecte.

Eșec sistemic

Un alt aspect alarmant al acestor alegeri este ascensiunea extremismului și a ideologiei fasciste. Faptul că avem candidați care își asumă deschis fascismul – iar unul dintre ei a fost aproape să devină președinte – indică un eșec sistemic la multiple niveluri. Cum a putut un astfel de candidat să treacă neobservat? Răspunsul stă, în parte, în ineficiența mecanismelor de verificare instituțională.

România are o legislație care incriminează promovarea ideologiei fasciste. Totuși, această legislație este rar aplicată, ceea ce a permis ca discursul fascist să prospere în întreaga țară – inclusiv în Academia Română. Procurorul general a recunoscut că puține cazuri de promovare a fascismului sunt raportate și anchetate.

Acum, când acest tip de discurs era aproape să ajungă în fotoliul prezidențial, pare că autoritățile române au început, în sfârșit, să ia în serios problema și au declanșat acțiuni împotriva rețelelor extremiste. Totuși, acest lucru nu justifică pasivitatea de până acum, care a permis ca această ideologie să se răspândească și să pătrundă în mainstream.

Peisajul mediatic din România, ca și în multe alte țări, joacă un rol cheie în formarea opiniei publice. În timpul alegerilor, însă, autoritățile de reglementare media s-au dovedit nepregătite să combată dezinformarea și manipularea pe rețelele sociale.

Instituțiile nu sunt pregătite pentru boți, conținut generat de AI și dezinformare

Deși au fost aplicate amenzi record pentru promovarea dezinformării și a discursului instigator la ură, aceste măsuri nu au avut efectul scontat. Publicul a fost constant bombardat cu știri false despre un război iminent și amenințări imaginare. Acestea au alimentat o stare generală de anxietate și neîncredere, sabotând dialogul real și schimbul de idei.

Situația este și mai gravă în mediul online. Instituțiile statului nu sunt pregătite să facă față boților, conținutului generat de inteligență artificială și răspândirii accelerate a teoriilor conspirației. Încercările de contracarare au dat chiar rezultate inverse: au existat cazuri în care polițiști au făcut vizite la domiciliul unor cetățeni obișnuiți, cerându-le să șteargă postări de pe Facebook. Astfel de acțiuni au accentuat neîncrederea și au demonstrat cât de depășite sunt instituțiile în fața provocărilor digitale.

Interferența externă în alegeri, o problemă globală

Interferența străină în alegeri este o problemă reală la nivel global, iar România nu face excepție. Posibilitatea ca actori externi să influențeze rezultatul alegerilor ridică semne serioase de întrebare despre suveranitatea națională și integritatea proceselor democratice. În era digitală, entitățile străine pot exploata vulnerabilitățile sistemului electoral, provocând haos și confuzie în rândul alegătorilor.

În Republica Moldova, am văzut cât de departe pot merge aceste interferențe – se crede că Rusia a cheltuit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a influența alegerile. Acolo, însă, instituțiile statului, presa și serviciile secrete au reacționat ferm.

În România, conștientizarea pericolului a lipsit. Inițial, președintele a declarat că nu are cunoștință de nicio intervenție externă. Ulterior, după primul tur, informațiile au început să iasă la iveală, sugerând existența unor rețele organizate de sprijin pentru un candidat.

Decizii controversate ale Curții Constituționale

Curtea Constituțională a României s-a aflat, de asemenea, într-un moment de cumpănă. A luat, pentru prima dată, decizia de a interzice candidatura unui alt extremist, pe baza declarațiilor și acțiunilor sale anterioare. Totuși, candidatura lui Georgescu a fost aprobată.

După primul tur, Curtea a emis o serie de decizii contradictorii: a cerut renumărarea voturilor, apoi a validat rezultatele, pentru ca în cele din urmă să anuleze alegerile și să decidă reluarea lor de la zero.

Această ultimă decizie a fost apogeul întregii saga electorale. Poate că a fost măsura care a împiedicat un extremist să ajungă președinte, dar ridică întrebări serioase despre întregul proces și capacitatea instituțiilor de a combate dezinformarea, manipularea, interferențele externe și pierderea încrederii cetățenilor.

Ce urmează

România se află acum în plin proces electoral, cu primul tur programat pentru 4 mai și un posibil tur doi pe 18 mai. Însă și acest nou scrutin este marcat de provocări politice și juridice.

Pentru început, Biroul Electoral a respins candidaturile celor doi extremiști – Diana Șoșoacă și Călin Georgescu – dar a aprobat alți candidați cu viziuni similare, ceea ce ridică întrebări despre criteriile de excludere și unde ar trebui trasată linia.

Au fost introduse reguli mai stricte privind campania online, iar Biroul Electoral a primit atribuții suplimentare. Totuși, experții avertizează că aceste atribuții pot fi încălcate. Deja au existat cazuri în care Biroul a cenzurat mesaje politice și a tratat inclusiv cetățeni simpli ca fiind actori politici, cerându-le să marcheze postările ca materiale electorale.

Discuția privind alegerile anulate nu s-a încheiat. Recent, un judecător a anulat decizia Curții Constituționale – o aberație juridică invalidată imediat de Înalta Curte. Totuși, acest episod a reaprins vocile celor care cer revenirea la alegerile anulate.

Felul în care România va gestiona acest moment critic va defini, pentru mulți ani, forța și reziliența democrației sale.

*********

IPS Journal (International Politics and Society) este o revistă online de analiză politică lansată în ianuarie 2017, care oferă perspective progresiste asupra inegalităților globale, integrării europene, relațiilor internaționale, democrației sociale și politicilor de dezvoltare. Publicația este susținută de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), o fundație germană cu o lungă tradiție în promovarea valorilor social-democrate. ​

IPS Journal este versiunea internațională a publicației germane Internationale Politik und Gesellschaft (IPG), care are o istorie de peste 50 de ani în dezbaterea politicilor externe și de securitate ale Germaniei, dezvoltării internaționale și relațiilor globale. ​

Revista publică articole de opinie, analize și comentarii scrise de experți, cercetători și jurnaliști din întreaga lume, abordând teme precum democrația, securitatea, ecologia, economia și politica externă. Scopul său este de a oferi o platformă pentru dezbateri critice și idei provocatoare privind politicile europene și internaționale.

Citește și: În ajunul alegerilor prezidențiale, România își pierde busola (Le Monde)