Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Iran va avea loc pe data de 5 iulie, când se vor confrunta un candidat „reformator”, susţinător al calmării tensiunilor cu SUA şi cu celelalte state occidentale, Massoud Pezeshkian, şi unul „ultraconservator”, Saeed Jalili, un anti-occidental radical.

Rezultatele preliminare ale primului tur al alegerilor prezidențiale din Iran arată că deputatul Massoud Pezeshkian are 42% din voturi, iar diplomatul Saeed Jalili, fost negociator în dosarul nuclear, are 38%.

Aproximativ 61 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne la acest scrutin organizat în grabă după decesul preşedintelui conservator Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter pe 19 mai.

Însă, doar aproximativ 40% au votat, în ciuda apelului ayatollahului Ali Khamenei de a lua votul în serios, în timp ce opozanţii, în special cei din diaspora, au cerut boicotarea alegerilor.

Cine este candidatul „reformator”

În vârstă de 69 de ani şi de profesie chirurg, Massoud Pezeshkian este deputat reprezentant al oraşului Tabriz din nord-vestul Iranului.

Experiența lui guvernamentală este limitată, constând doar într-un post de ministru al Sănătăţii pe care l-a ocupat din 2001 până în 2005 în guvernul reformist al lui Mohammad Khatami.

El s-a remarcat prin stilul său tranşant, neezitând să critice guvernul în timpul mişcării de protest provocate de moartea în arest a unei tinere reţinute de poliţia morală în septembrie 2022 pentru încălcarea codului vestimentar impus femeilor din Iran.

În politica externă, Massoud Pezeshkian pledează pentru încălzirea relaţiilor cu ţările occidentale, în frunte cu SUA, cu scopul ridicării sancţiunilor legate de programul nuclear şi care provoacă mari pierderi economice Iranului, potrivit Agerpres.

Cine este candidatul anti-occidental radical

De cealaltă parte, Saeed Jalili, în vârstă de 58 de ani, pledează pentru o politică inflexibilă faţă de Occident, fapt pe care l-a demonstrat în cei şase ani când a condus negocierile asupra dosarului nuclear.

El nu consideră necesară revitalizarea acordului nuclear din 2015, care limita programul nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancţiunilor occidentale, acord din care SUA s-au retras în 2018 în urma dispoziţiei fostului preşedinte american Donald Trump, care a reimpus atunci sancţiunile.

„Trebuie să facem inamicul să regrete că ne-a sancţionat economic”, a spus Saeed Jalili în campania electorală. El a cerut consolidarea relaţiilor cu China, Rusia, Africa şi America Latină, întrucât „comunitatea internaţională nu înseamnă doar două sau trei ţări occidentale”.

Dintre candidaţii din primul tur, acest intelectual loial „idealurilor şi principiilor” islamice şi ayatollahului Ali Khamenei a fost cel mai apropiat de preşedintele defunct Ebrahim Raisi. El are un picior amputat după ce a fost rănit în războiul dintre Iran şi Irak.

Calificarea sa în turul doi a fost o surpriză, întrucât a reuşit să-l devanseze pe preşedintele parlamentului, Mohamad Baqer Qalibaf, un conservator tehnocrat ce părea favorit în rândul candidaţilor frontului revoluţionar islamic.

Totuşi, pentru a câştiga şi turul doi, Saeed Jalili trebuie să atragă din voturile pentru Baqer Qalibaf, clasat pe locul trei în primul tur, un politician de asemenea conservator, dar cu orientare mai moderată.

Iranul se află în mijlocul multor crize politico-militare, începând cu războiul din Fâşia Gaza şi până la dosarul său nuclear asupra căruia se află în conflict cu Occidentul.

Această țară susține Rusia în războiul cu Ucraina prin furnizarea de drone şi alte echipamente militare, fiind de asemenea notabilă poziţia sa strategică ce îi permite să controleze fluxurile petroliere dinspre Golful Persic în strâmtoarea Ormuz.

Președintele Iranului are prerogative limitate, dar îi revine să aplice, de la conducerea guvernului, liniile politice generale fixate de ghidul suprem, care este şeful statului.

Citește și: Iranul îşi dezvoltă tot mai mult capacităţile nucleare