Curtea Constituțională a Italiei a transmis că va susține poziția guvernului privind limitarea acordării cetățeniei prin descendență pentru persoanele născute în afara țării, o decizie care ar putea afecta milioane de persoane cu origini italiene din diaspora.

Instanța a anunțat, după prima dintre cele 4 audieri pe acest subiect, că obiecțiile de constituționalitate ridicate de tribunalul din Torino împotriva legii adoptate în 2025 sunt „parțial nefondate și parțial inadmisibile”.

O hotărâre detaliată este așteptată în următoarele săptămâni, potrivit CNN.

Noua legislație schimbă o tradiție juridică veche de peste 160 de ani, bazată pe principiul ius sanguinis – cetățenia transmisă prin descendență. Introducerea acestui principiu datează din 1865, când codul civil al Italiei stabilea că orice copil născut dintr-un cetățean italian este, la rândul său, cetățean italian.

Reguli mai restrictive pentru diaspora

Legea adoptată anul trecut prin decret de urgență prevede că doar persoanele care au un părinte sau un bunic născut în Italia vor mai putea solicita cetățenia. De asemenea, condiția este ca acel părinte sau bunic să fi avut exclusiv cetățenie italiană la momentul nașterii descendentului sau la momentul decesului.

Prin această modificare sunt limitate, în practică, și posibilitățile de dublă cetățenie pentru descendenții italieni din străinătate.

Decizia instanței reprezintă o schimbare majoră pentru diaspora italiană, formată în mare parte în urma valurilor de emigrație din secolele XIX și XX. Între 1861 și 1918, aproximativ 16 milioane de italieni au părăsit țara în căutarea unor condiții de viață mai bune, iar mulți dintre ei și-au păstrat cetățenia, transmițând-o urmașilor.

Instanțe și consulate suprasolicitate

În ultimul deceniu, numărul cererilor de recunoaștere a cetățeniei italiene prin descendență a crescut considerabil.

Potrivit Ministerului italian de Externe, numărul cetățenilor italieni care trăiesc în afara țării a crescut de la 4,6 milioane în 2014 la 6,4 milioane în 2024. Doar consulatele Italiei din Argentina au procesat 30.000 de cereri în 2024, cu 10.000 mai multe decât în anul precedent.

Procedura de obținere a cetățeniei prin descendență este însă complexă și costisitoare. Solicitanții trebuie să obțină documente oficiale – certificate de naștere, căsătorie și deces ale strămoșilor – din localitățile de origine, uneori după ani de demersuri. Costul fiecărui document poate ajunge la aproximativ 300 de euro, iar listele de așteptare la consulate pot depăși 10 ani.

În unele cazuri, solicitanții aleg să acționeze statul în instanță pentru a accelera procedura, însă costurile juridice pot ajunge la zeci de mii de euro pentru o familie.

Autoritățile italiene au argumentat că sistemul actual a devenit dificil de gestionat, tribunalele regionale fiind deja aglomerate cu mii de dosare privind cetățenia, iar consulatele confruntându-se cu un volum foarte mare de cereri.

Potrivit unor experți, în dezbaterea politică a apărut și ideea că mulți descendenți ai emigranților au în timp legături tot mai slabe cu Italia, neparticipând la viața civică a țării.

Critici și posibile noi procese

Decizia Curții Constituționale a fost criticată de o parte a juriștilor și a reprezentanților diasporei, care consideră că modificarea legislației afectează drepturi istorice.

Avocatul Marco Mellone a declarat că legea ar putea fi contestată în continuare în instanțe, inclusiv la Curtea de Casație sau la nivel european.

Potrivit acestuia, dezbaterea juridică nu este încheiată, iar cazurile aflate deja pe rol ar putea continua.

Context demografic dificil

Decizia vine într-un moment în care Italia se confruntă cu scăderea și îmbătrânirea populației. În 2024, un număr record de 155.732 de italieni au emigrat, iar peste 500.000 de persoane au părăsit țara între 2020 și 2024.

În unele regiuni, în special în sudul Italiei, autoritățile locale au încercat în ultimii ani să atragă descendenți ai emigranților pentru a combate depopularea. Noile restricții privind cetățenia ar putea limita astfel de inițiative.

Hotărârea finală a Curții Constituționale este așteptată în perioada următoare și ar putea clarifica modul în care noua lege va fi aplicată în practică.

Citește și: Rețea de obținere frauduloasă a cetățeniei române, destructurată de procurori