Rețea de obținere frauduloasă a cetățeniei române, destructurată de procurori: Peste 900 de cereri suspecte, într-un singur an
Constituită în anul 2022, rețeaua este formată din cetățeni străini, avocați, notari, traducători și funcționari publici.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 18 Decembrie 2025, 11:20 • Actualizat: 18 Decembrie 2025, 11:29
O amplă anchetă penală scoate la iveală existența unui grup infracțional organizat specializat în obținerea frauduloasă a cetățeniei române, prin falsificarea documentelor de stare civilă și exploatarea vulnerabilităților instituționale.
Potrivit probelor administrate în cauză de Ministerului Public, rețeaua ar fi fost constituită în anul 2022 și este formată din cetățeni străini, avocați, notari, traducători și funcționari publici.
Potrivit legislației, persoanele care au fost cetățeni români sau descendenții acestora până la gradul al III-lea pot solicita redobândirea sau acordarea cetățeniei române, inclusiv cu păstrarea cetățeniei străine. Această prevedere vizează, între altele, descendenții foștilor cetățeni români din teritoriile care, înainte de 28 iunie 1940, se aflau în componența statului român, precum Republica Moldova, regiunea Cernăuți sau părți din sudul Ucrainei.
Ancheta arată, însă, că această procedură legală a fost deturnată printr-un mecanism bine organizat de falsificare a documentelor necesare dovedirii descendenței.
Membrii grupului infracțional aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, de unde ar fi fost generate acte de stare civilă false. În unele situații, documente pretins emise de autorități străine au fost prezentate la ghișeu cu urme de tuș proaspăt, indicând existența unor posibile centre de falsificare chiar pe teritoriul municipiului București.
Numai în primele 11 luni ale acestui an, peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ar avea legătură cu activitatea grupului investigat. După obținerea frauduloasă a cetățeniei, beneficiarii au intrat în posesia documentelor românești de identitate, în special a pașapoartelor, care le conferă în mod ilegal statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.
În paralel cu procedura oficială, care durează de regulă mai mult de doi ani și se finalizează prin depunerea jurământului, a fost identificată și o rețea de falsificare a certificatelor de cetățenie. Aceste documente au fost utilizate, în special de cetățeni ruși, pentru a obține certificate de naștere românești și ulterior acte de identitate, cu sprijinul voit sau din neglijență al unor funcționari publici.
Până în prezent, anchetatorii au identificat cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă. După transcrierea actelor de naștere, beneficiarii au obținut acte de identitate românești în București, Ilfov sau Suceava, stabilindu-și adesea domiciliul în mod fictiv.
Analiza dosarelor a relevat și faptul că, în numeroase cazuri, solicitanții nu figurau ca fiind intrați legal pe teritoriul României. Au fost identificate ștampile și vize suspecte, care atestau în fals intrarea în țară prin mai multe puncte de trecere a frontierei, cu date ce nu corespund evidențelor informatizate.
De asemenea, ancheta indică implicarea unor funcționari publici din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6, care ar fi atestat în mod fals prezența solicitanților și verificarea identității acestora. În unele cazuri, au fost emise acte de naștere fără existența certificatului de cetățenie în dosar.
Supravegherea tehnică autorizată a permis identificarea și a unei surse interne de informații, un funcționar din cadrul SPCEP Buftea, care ar fi furnizat date confidențiale către persoane implicate în dosar, inclusiv un mandatar prezent în zeci de cereri bazate pe documente false.
În prezent, urmărirea penală este efectuată față de opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci avocați din Baroul București, 14 funcționari publici și alți peste 100 de suspecți implicați în activitățile ilegale.
Autoritățile subliniază că perchezițiile domiciliare efectuate reprezintă procedee probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și nu aduc atingere principiului prezumției de nevinovăție, care se aplică tuturor persoanelor cercetate până la o hotărâre judecătorească definitivă.
Citește și: Jurnalistul britanic Charlie Ottley a devenit cetăţean român













