Japonia a devenit scena celor mai ample proteste anti-război din ultimele decenii.

Sub o ploaie torențială, o mulțime numeroasă s-a adunat joi, într-un colț de stradă din capitala Tokyo.

Pe una dintre pancarte erau scrise doar două cuvinte, cu caractere japoneze mari și îngroșate: „Fără război”.

De la venirea la putere, în octombrie 2025, premierul japonez Sanae Takaichi a făcut pași importanți de îndepărtare de postura pacifistă adoptată de Japonia după cel de-Al Doilea Război Mondial, ridicând restricțiile de lungă durată privind exporturile de armament și extinzând rolul militar al Japoniei în afara granițelor.

Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare într-o regiune tot mai tensionată. Însă pentru mulți japonezi, ele provoacă îngrijorare, relatează BBC.

Pe fondul temerilor că Japonia devine o națiune capabilă de război, manifestațiile capătă amploare.

În mod tradițional, protestele publice din Japonia sunt relativ moderate.

Există o puternică cultură a armoniei sociale și a evitării perturbării ordinii publice. Tocmai de aceea, atunci când oamenii ies în stradă în număr mare, este de obicei semnul unei nemulțumiri profunde.

De această dată, miza este identitatea națională a Japoniei.

Premierul care promovează schimbarea

După Al Doilea Război Mondial, Japonia a adoptat o constituție care include Articolul 9, ce interzice menținerea unor forțe armate și renunță la război ca drept suveran al statului.

Acum, Sanae Takaichi susține că acest cadru nu mai reflectă realitatea. Din punct de vedere geografic, Japonia se află într-o regiune complicată, între o Chină tot mai amenințătoare, o Coree de Nord imprevizibilă și Rusia. În același timp, Statele Unite, cel mai apropiat aliat al regimului de la Tokyo, încurajează Japonia să joace un rol mai activ în domeniul securității.

Takaichi nu este primul lider japonez care încearcă să modifice arhitectura de securitate construită după război.

În ultimele decenii, lideri conservatori, în special din Partidul Liberal Democrat aflat la guvernare, au cerut modificarea Constituției din 1947. Fostul premier Shinzo Abe a susținut revizuirea Articolului 9 pentru a oficializa rolul forțelor de autoapărare.

Sub conducerea lui, Parlamentul japonez a adoptat în 2015 o controversată lege de securitate care a extins rolul forțelor armate japoneze. Aceasta permite Japoniei să exercite o formă limitată de autoapărare, inclusiv sprijinirea aliaților aflați sub atac.

Pe 21 aprilie, însă, guvernul japonez a făcut un pas considerat major: a ridicat interdicția de lungă durată privind exportul de arme letale. Executivul a argumentat că aliații trebuie să se sprijine reciproc într-un context de securitate pe care îl descrie drept tot mai sever.

Această decizie a atins o coardă sensibilă în societatea japoneză.

În fața biroului premierului, după ce ploaia s-a oprit brusc și a apărut soarele, mulțimea s-a mărit, iar scandările au devenit tot mai puternice. Nu era vorba doar despre generațiile mai în vârstă, atașate de trecut. Mulți participanți aveau între 20 și 30 de ani.

Akari Maezono, o femeie de aproximativ 30 de ani, ținea felinare din hârtie pictate în culori vii, pe care scria mesaje pentru pace.

„Sunt furioasă că aceste schimbări pot fi făcute fără să fim ascultați cu adevărat noi, publicul”, a spus ea.

În apropiere, un bărbat în vârstă ținea în mână un banner roșu aprins.

„Constituția japoneză, în special Articolul 9, trebuie protejată cu orice preț”, a declarat el, adăugând: „Ea a împiedicat Japonia să fie atrasă în conflicte precum războiul dintre SUA și Iran. Fără ea, cu siguranță am fi intrat deja în război.”

„Fără mai mult război”

Constituția Japoniei din 1947 a fost adoptată la doar doi ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma bombardamentelor atomice americane asupra Hiroshimei și Nagasaki, care au provocat moartea a aproximativ 200.000 de persoane până la sfârșitul lui 1945.

„Clauza pacifistă” din Articolul 9 renunță la război ca drept suveran al Japoniei și stipulează că statul nu va menține forțe armate pentru purtarea războiului - principiu reinterpretat ulterior pentru a permite existența forțelor de autoapărare.

Susținătorii pacifismului au considerat această alegere drept o corectare morală a militarismului japonez din perioada războiului.

Totuși, chiar și atunci, Articolul 9 nu a fost acceptat unanim. El a fost controversat din cauza percepției că fusese impus din exterior, criticii afirmând că textul a fost puternic influențat de Statele Unite. Au existat și îngrijorări legate de vulnerabilitatea Japoniei într-o perioadă marcată de începutul Războiului Rece.

Pentru mulți japonezi, în special pentru cei care păstrează amintirea conflictelor și a bombardamentelor atomice, orice îndepărtare de pacifism reaprinde frica.

Recent, supraviețuitori ai bombardamentului de la Hiroshima au cerut la Națiunile Unite abolirea armelor nucleare și construirea unei societăți fără război.

„Armele nucleare au fost folosite pentru că am mers la război”, a spus Jiro Hamasumi la conferința de revizuire din 2026 a Tratatului de Neproliferare Nucleară. El este hibakusha - termen japonez folosit pentru supraviețuitorii bombelor atomice.

„Fără mai mult război, fără mai mulți hibakusha”, a adăugat el.

Unii se tem că Japonia ar putea fi atrasă din nou într-un conflict, iar acest sentiment se vede tot mai clar pe străzi.

Demonstrațiile s-au extins dincolo de Tokyo, cu mitinguri organizate și în Osaka, Kyoto sau Fukuoka. Participarea crește de la o săptămână la alta, iar rețelele sociale, precum X, joacă un rol important în mobilizare.

Japonezii tineri, care simt că au mai multe de pierdut în funcție de direcția în care se îndreaptă țara, distribuie informații despre proteste și își aduc prietenii la manifestații.

Însă, deși protestele au devenit unele dintre cele mai mari din ultimele decenii, ele reprezintă doar o parte a poveștii.

O țară divizată

În întreaga Japonie, opiniile sunt împărțite.

Sondajele recente indică direcții diferite. Unele arată o susținere în creștere pentru consolidarea armatei, în contextul actual internațional. Altele evidențiază o opoziție clară.

Cei care susțin modificarea Constituției afirmă că mediul de securitate s-a schimbat fundamental.

Ei spun că Articolul 9, redactat după înfrângerea Japoniei în război, este prea restrictiv și că țara trebuie să poată descuraja agresiunile, să își sprijine aliații și să reacționeze rapid la crizele regionale.

Pentru ei, oferirea unei legitimități sporite armatei nu înseamnă abandonarea pacifismului, ci asigurarea supraviețuirii într-o lume tot mai instabilă.

În schimb, opozanții oricărei revizuiri avertizează că modificările treptate riscă să golească de conținut clauza pacifistă. Ei susțin că întărirea puterii militare și relaxarea restricțiilor istorice ar putea atrage Japonia în conflicte externe.

Pentru mulți japonezi, Articolul 9 nu este doar o limitare juridică, ci un angajament moral născut din distrugerile războaielor trecute.

În timpul protestelor, comentariul unui casier dintr-un magazin aflat lângă manifestație a ilustrat perfect diviziunea din societate.

„Sunt mereu aici”, a spus el despre protestatari, cu o ușoară iritare. Apoi a adăugat: „Este timpul pentru o nouă Japonie.”

Aceasta este alegerea cu care se confruntă acum țara: să păstreze identitatea pacifistă modelată de trecut sau să se adapteze unui viitor mai volatil.

Într-o țară în care schimbările au venit adesea lent și cu prudență, întrebarea nu mai este doar ce va decide Japonia, ci cât de repede este dispusă să ia această decizie.

Citește și: După schimbul de focuri din Strâmtoarea Ormuz, Trump afirmă că armistițiul dintre SUA și Iran este încă în vigoare