Elevii care vor începe clasa a IX-a în această toamnă vor învăța după noile planuri-cadru pentru liceu.

Reforma aduce o pondere mai mare a disciplinelor opționale și posibilitatea personalizării parcursului școlar în funcție de interesele și aptitudinile fiecărui elev.

Noua structură este organizată în jurul a trei componente. Trunchiul comun, cu o pondere de aproximativ 40%, va asigura pregătirea generală și baza necesară pentru examenul de bacalaureat. Curriculumul de specialitate va fi adaptat profilului urmat, iar curriculumul la decizia elevului va fi ales din oferta pusă la dispoziție de fiecare școală.

Numărul total de ore nu se reduce semnificativ și va rămâne la aproximativ 32–34 pe săptămână. Se schimbă însă distribuția acestora: ponderea disciplinelor obligatorii scade, iar elevii vor putea alege cursuri de aprofundare, materii noi sau opționale interdisciplinare.

De exemplu, un elev de la profilul Matematică-Informatică va avea patru ore obligatorii de matematică pe săptămână, dar va putea opta pentru ore suplimentare de aprofundare.

Coordonator al Comisiei Naționale pentru Pilotarea Planurilor-Cadru Alternative la Liceu, Radu Szekely a explicat la Radio România Actualități că principala schimbare este trecerea de la un curriculum predominant impus la unul ales într-o măsură mai mare de elevi.

Pentru ca această alegere să fie reală, fiecare liceu va trebui să construiască o ofertă diversificată de cursuri și să poată organiza grupe flexibile, formate din elevi care au selectat aceleași discipline.

Opționalele vor fi alese anual, prin completarea unei fișe.

Până la vârsta de 14 ani, documentul va fi semnat de părinte. După împlinirea acestei vârste, alegerea va fi asumată de elev, iar părintele va lua la cunoștință. Disciplinele opționale vor avea propriile criterii de evaluare și vor fi notate la fel ca materiile obligatorii.

Specialiștii recomandă o alegere graduală. Clasa a IX-a poate fi o perioadă de explorare, în care elevul testează mai multe domenii. În clasa a X-a, aria de interes poate fi restrânsă, iar în ultimii doi ani de liceu traseul educațional ar trebui să devină mai clar.

Noile planuri pot complica însă transferurile între licee, deoarece oferta de specialitate și disciplinele opționale vor fi diferite de la o unitate de învățământ la alta. Părinții sunt sfătuiți să analizeze nu doar profilul liceului, ci și cursurile pe care acesta le poate oferi.

Reforma are și mai multe vulnerabilități. Profesorii au avut la dispoziție un timp limitat pentru pregătire, iar întârzierile legate de buget, licitații și contestații pot afecta disponibilitatea manualelor și a materialelor didactice.

O altă provocare este riscul adâncirii diferențelor dintre școli. Liceele cu mai multe resurse și cadre didactice vor putea pune la dispoziție o ofertă mai diversificată, în timp ce altele ar putea avea dificultăți în asigurarea unor opțiuni reale.

Generația care începe liceul în toamna anului 2026 va susține în 2030 un examen de bacalaureat organizat după noua structură. Succesul reformei va depinde de capacitatea școlilor de a transforma opțiunile prevăzute în planurile-cadru în alegeri accesibile și relevante pentru toți elevii.