Liderii europeni au promis, luni, că vor continua sprijinul comun pentru Ucraina în fața invaziei ruse, însă nu au oferit noi garanții de securitate care să influențeze situația, în contextul presiunii exercitate de președintele SUA, Donald Trump, pentru a începe negocieri cu Rusia.

Intenția declarată a liderului de la Casa Albă de a ajunge la un acord pentru încheierea războiului de trei ani în următoarele săptămâni a zguduit cancelariile europene și a alimentat temerile că acest lucru ar putea duce la concesii dureroase pentru Kiev și ar lăsa continentul vulnerabil în fața expansionismului Kremlinului, notează Euronews.

Administrația de la Washington le-a trimis un chestionar aliaților europeni, întrebând, printre altele, dacă ar fi dispuși să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat anterior deschiderea față de această posibilitate.

Luni, premierul britanic a precizat că este pregătit să facă același lucru, doar dacă SUA ar oferi un „sprijin de rezervă.”

„Sunt dispus să iau în considerare trimiterea de forțe britanice pe teren alături de alții, dacă există un acord de pace de durată. Dar trebuie să existe un sprijin american, deoarece o garanție de securitate din partea SUA este singura modalitate de a descuraja în mod eficient Rusia să atace din nou Ucraina", a declarat Keir Starmer la finalul summitului de urgență de la Paris.

„Trebuie să recunoaștem noua eră în care ne aflăm, să nu ne agățăm disperat de confortul trecutului. Este timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru securitatea noastră, pentru continentul nostru”, a adăugat șeful executivului de la Londra.

Premierul danez a spus că țara sa este „deschisă” față de ideea unei forțe de menținere a păcii, dar a avertizat că există „multe întrebări” care necesită răspunsuri.

„Un aspect foarte important este cum vor vedea americanii aceste întrebări", a spus Mette Frederiksen. „Ne vor sprijini în cazul în care vom avea trupe pe teren?", s-a întrebat ea.

Întrebată despre negocierile de pace, Mette Frederiksen a declarat că „o încetare a focului nu înseamnă automat pace și nici nu este garantată pe termen lung” și a îndemnat statele europene să își intensifice ajutorul pentru Ucraina, astfel încât aceasta să fie „în cea mai bună poziție posibilă” pentru viitoarele negocieri.

Cancelarul german Olaf Scholz a fost mult mai critic, afirmând că orice discuție despre trupe de menținere a păcii este „complet prematură” și „extrem de nepotrivită” în acest moment, având în vedere că războiul continuă cu toată brutalitatea sa.

„Sunt chiar puțin iritat de aceste dezbateri", a spus șeful executivului de la Berlin la scurt timp după plecarea de la reuniune.

Olaf Scholz a salutat perspectiva negocierilor de pace, dar a avertizat împotriva impunerii unei „păci dictate” Ucrainei. El a subliniat, de asemenea, necesitatea menținerii unui front occidental unit împotriva Kremlinului. Aliații sunt neliniștiți de recentele sugestii ale Casei Albe că ar putea începe curând retragerea trupelor americane de pe teritoriul european.

„Nu trebuie să existe o diviziune între Europa și SUA în ceea ce privește securitatea și responsabilitățile, ceea ce înseamnă că NATO funcționează pe baza faptului că acționăm împreună, ne asumăm riscuri împreună și ne garantăm securitatea prin această colaborare", a declarat Olaf Scholz.

„Această premisă nu trebuie pusă sub semnul întrebării. Trebuie să o avem în vedere”, a adăugat el.

Premierul spaniol a insistat că orice acord între Ucraina și Rusia nu trebuie să „repete greșelile trecutului” și să îi permită lui Vladimir Putin să anexeze din nou teritorii străine. Pedro Sánchez a mai spus că eforturile de restabilire a păcii „trebuie să întărească proiectul european și ordinea multilaterală.”

„Nu avem deocamdată condițiile necesare pentru a începe să ne gândim la acest model", a subliniat Pedro Sánchez, întrebat dacă Spania ar trimite trupe în Ucraina. „Orice garanție de securitate trebuie să fie o responsabilitate împărtășită de toți aliații", a adăugat el.

Înaintea întâlnirii, omologul său polonez, Donald Tusk, a exclus trimiterea de soldați polonezi în Ucraina ca parte a unei misiuni de menținere a păcii.

Polonia este liderul NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare ca procent din PIB și a primit laude din partea administrației lui Donald Trump.

„Nu intenționăm să trimitem soldați polonezi pe teritoriul Ucrainei, dar vom sprijini, inclusiv logistic și politic, țările care ar putea dori să ofere astfel de garanții în viitor", a declarat Donald Tusk înainte de a pleca spre Paris.

Summit de urgență

Întâlnirea de la Paris, găzduită de Macron, a fost, de asemenea, onorată de prezența premierului Italiei, Giorgia Meloni, a premierului olandez Dick Schoof, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a președintelui Consiliului European, António Costa, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte.

„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță. O pace care să respecte independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială, cu garanții puternice de securitate", au declarat primii doi într-un mesaj comun.

„Europa își asumă întreaga responsabilitate pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. În același timp, avem nevoie de o creștere a capacităților de apărare în Europa”, precizează comunicatul.

Summitul a fost convocat ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin de săptămâna trecută, în urma căreia cei doi lideri au convenit să înceapă „imediat” negocierile pentru încheierea războiului. Discuția a subminat eforturile occidentale de trei ani de a-l izola pe liderul de la Kremlin, acuzat de crime de război, și a provocat o reacție rapidă a liderilor europeni, care au considerat că sunt excluși din procesul diplomatic.

Emisarul special al SUA pentru Ucraina și Rusia a confirmat ulterior că Europa va fi consultată pe parcursul negocierilor, dar nu va avea un loc la masa discuțiilor. Keith Kellogg a adăugat că lucrează „în ritmul lui Trump” și că președintele american se așteaptă să aibă un proiect de acord „în zile și săptămâni.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu va accepta „acorduri făcute pe la spatele nostru, fără implicarea noastră” și a sprijinit includerea Europei în negocieri. Rusia, însă, a declarat că ar prefera ca europenii să fie ținuți în afara discuțiilor.