Lista problemelor pe care liderii Uniunii Europene trebuie să le abordeze la reuniunea de joi și vineri de la Bruxelles este lungă și dificilă: Ucraina, Orientul Mijlociu, bugetul multianual uriaș al blocului comunitar, modul în care Europa poate face față puterii economice a Chinei, precum și provocările legate de migrație, apărare și traficul de droguri.

Președintele Consiliului European, António Costa, și-a încălcat propria regulă conform căreia summiturile ar trebui să dureze doar o zi. Unii lideri vor ajunge direct de la summitul G7 din Franța, notează Politico.

România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan.

România este direct interesată de o mare parte a subiectelor de pe agendă. Legat de apărarea europeană, ţara noastră şi vecinii de pe flancul estic vor dotări urgente pentru a face faţă incidentelor cu drone, relatează Radio România Actualități.

De unde încep discuțiile

Liderii UE vor deschide reuniunea joi seară, cu intervenții ale președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior, în cadrul cinei de lucru, vor discuta despre „dezechilibrele macroeconomice globale” - o formulare diplomatică ce face referire la dependența excesivă a economiei mondiale de o Chină considerată tot mai ostilă.

Vineri, liderii vor reveni la masa negocierilor pentru una dintre cele mai sensibile teme: bugetul multianual al Uniunii Europene, estimat la 2.000 de miliarde de euro, pe fondul nemulțumirilor statelor care contribuie cel mai mult la finanțarea acestuia.

Disputa cu Beijingul

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șeful său de cabinet, Björn Seibert, promovează o abordare mai dură față de ceea ce consideră practici comerciale neloiale ale Chinei.

Bruxellesul dorește sprijin politic pentru investigarea presupusului dumping de produse ieftine pe piața europeană, care face extrem de dificilă concurența pentru producătorii locali. În plus, Comisia analizează un nou instrument împotriva supracapacităților de producție, destinat să contracareze companiile subvenționate de stat care inundă piața cu produse din sectoare strategice.

Cu toate acestea, diplomați și oficiali europeni subliniază că nimeni nu își dorește un război comercial. Uniunea Europeană este cea mai mare piață de export pentru China, cu schimburi comerciale evaluate la 560 de miliarde de dolari în 2025, iar Europa continuă să depindă de materiile prime și componentele chineze.

Strategia Bruxellesului este să demonstreze că dispune de instrumente pentru a limita importurile, sperând că Beijingul își va ajusta singur comportamentul.

Europa vrea să devină mai competitivă

Summitul nu este doar despre relațiile comerciale externe. Liderii europeni sunt supuși și presiunii de a îmbunătăți competitivitatea economiei europene.

Pe agenda reuniunii se află și planul „O Europă, o singură piață”, care urmărește modernizarea pieței unice europene, de la regulile privind înființarea companiilor și achizițiile publice până la detașarea lucrătorilor.

Creată în anii 1990 pentru a facilita libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, piața unică europeană este în prezent afectată de o multitudine de reglementări care cresc costurile pentru companii și îngreunează comerțul transfrontalier.

În cadrul discuțiilor despre competitivitate, statele membre vor critica și anumite reglementări europene considerate excesiv de birocratice, inclusiv sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Industria susține că prețurile ridicate la energie și concurența din partea Chinei fac tot mai dificilă funcționarea în aceste condiții.

„Nu putem concura cu piețe globale precum SUA și China dacă firmele noastre au condiții mai proaste, iar o parte dintre aceste condiții provin chiar de aici, de la Bruxelles”, a declarat Maciej Berek, ministrul polonez responsabil cu dereglementarea.

Bătălia pentru bugetul de 2.000 de miliarde de euro

Vineri, liderii europeni vor analiza dimensiunea viitorului buget pe șapte ani al Uniunii Europene, după ce președinția cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere modestă, de 2%, față de proiectul Comisiei Europene.

Germania și Olanda sunt așteptate să conducă opoziția față de propunerea Ciprului și să solicite reduceri mai consistente, potrivit unor surse diplomatice.

De cealaltă parte, state beneficiare importante ale fondurilor europene, precum Polonia, Portugalia și Bulgaria, vor aprecia faptul că agricultura și fondurile de coeziune au fost protejate de eventuale tăieri.

Uniunea Europeană dorește finalizarea negocierilor înaintea alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor. Totuși, Jordan Bardella, favorit în sondaje pentru scrutinul prezidențial francez, a anunțat că va contesta bugetul european, va cere reducerea contribuției Franței și va încerca să construiască alianțe cu guverne naționaliste pentru reformarea modului de funcționare a Uniunii.

O lume în război

Liderii europeni vor analiza și acordul preliminar de pace dintre SUA și Iran, precum și consecințele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Solicitările unor state pentru sancționarea unor miniștri israelieni și pentru restricționarea comerțului cu coloniile israeliene din Cisiordania au șanse reduse de reușită, după ce Cehia a anunțat că își va folosi dreptul de veto.

În ceea ce privește Ucraina, Kievul încearcă să obțină deschiderea cât mai multor capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și să mențină sprijinul statelor membre într-un moment în care președintele american Donald Trump își concentrează din nou atenția asupra unui posibil acord de înghețare a conflictului.

În paralel, cresc apelurile ca Europa să își consolideze propria capacitate de apărare.

„Trebuie să ne sporim sprijinul militar pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului de pe continentul nostru”, a declarat eurodeputatul polonez Andrzej Halicki. „Trebuie să investim masiv în industria de apărare, inclusiv prin extinderea mecanismului european SAFE și prin crearea unei umbrele nucleare europene care să garanteze protecția deplină a cetățenilor noștri.”

Potrivit celui mai recent proiect de declarație comună a Consiliului European, datat 16 iunie și consultat de Politico, liderii europeni „condamnă ferm incidentul grav din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din România, și recunosc amenințările imediate la adresa flancului estic al Uniunii Europene”.

Acest pasaj indică faptul că incidentul produs în România va figura printre temele importante ale summitului și ar putea contribui la consolidarea măsurilor de securitate pe flancul estic al UE.

Citește și: Trump și omologul iranian semnează la distanță acordul preliminar care urmărește să pună capăt războiului