Liderii Statelor Unite și Iranului au semnat un acord preliminar menit să pună capăt războiului, documentul urmând să intre imediat în vigoare.

Înțelegerea prevede redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un plan de 300 de miliarde de dolari pentru „reconstrucția” Iranului și eliminarea de către SUA a „tuturor tipurilor de sancțiuni” impuse Teheranului, relatează BBC.

Totuși, problema programului nuclear iranian - principalul motiv invocat de Statele Unite pentru declanșarea conflictului - urmează să fie negociată într-o perioadă de 60 de zile, care poate fi prelungită.

Președintele american Donald Trump, care a semnat acordul în Franța, în marja summitului G7, a apărat înțelegerea, afirmând că aceasta va evita o „catastrofă economică”. Liderul de la Casa Albă a avertizat însă că SUA vor „bombarda masiv” Iranul dacă nu se va ajunge la un acord final.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a semnat, la rândul său, documentul miercuri, a confirmat Teheranul.

Președintele Parlamentului iranian și principal negociator, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat pentru presa de stat că neîncrederea sa față de SUA rămâne neschimbată și că Iranul „ține degetul pe trăgaci”.

„Dacă inamicul nu înțelege limbajul logicii, vom reveni la limbajul forței”, a declarat el pentru agenția de stat Fars.

SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului pe 28 februarie, prin asasinarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și a unor oficiali militari de rang înalt, chiar în prima zi a conflictului.

De atunci, conflictul s-a amplificat, ducând la creșterea prețurilor energiei și la reapariția presiunilor inflaționiste, după ce Iranul a impus o închidere de facto a Strâmtorii Ormuz, rută comercială esențială prin care tranzitează în mod normal aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial.

Trump le-a declarat jurnaliștilor, în stațiunea franceză Evian-les-Bains, unde s-a desfășurat summitul G7, că planul va preveni o „depresiune economică mondială”.

„Nu voiam să văd o catastrofă economică. Dacă această situație continua, era posibil să ajungem acolo”, a spus Trump.

„Tot ce știu este că, de fiecare dată când am vorbit despre posibilitatea păcii, bursele au explodat în sus ca o rachetă”, a adăugat el, continuând: „De fiecare dată când spuneam ceva negativ, de genul că nu vom putea ajunge la o înțelegere, piețele scădeau puternic.”

Prețurile petrolului au scăzut după anunțarea acordului.

În tranzacțiile asiatice de joi dimineață, petrolul Brent era cotat cu aproximativ 1% mai jos, la 78,79 dolari pe baril, însă rămânea cu circa 8 dolari peste nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului.

Trump a semnat versiunea tipărită a acordului preliminar, denumit memorandum de înțelegere, în cadrul unei cine de stat oferite de președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Versailles.

Textul prevede că Statele Unite și Iranul se angajează să „negocieze și să ajungă la un acord final în maximum 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii prin acord reciproc”.

Documentul stipulează că „Iranul reafirmă că nu va procura și nu va dezvolta arme nucleare”, condiția principală impusă de Trump încă de la începutul războiului.

Memorandumul mai prevede că uraniul îmbogățit al Iranului va fi „diluat” pe teritoriul țării, sub supravegherea Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul ONU responsabil cu monitorizarea activităților nucleare.

Inițial, SUA ceruseră ca materialul nuclear să fie scos complet din Iran.

În ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz, acordul stabilește că, timp de 60 de zile, nu vor fi percepute taxe pentru navele care tranzitează această arteră maritimă strategică.

Totuși, documentul lasă deschisă posibilitatea introducerii unor taxe ulterior. Înainte de conflict, nu existau astfel de taxe.

Mohammad Bagher Ghalibaf a declarat într-un interviu difuzat de televiziunea de stat că Strâmtoarea Ormuz „nu va reveni la condițiile de dinainte de război”. El a sugerat că Iranul ar putea percepe taxe navelor care tranzitează pasajul maritim după expirarea perioadei de 60 de zile prevăzute în acord.

Deși Trump promisese anterior distrugerea arsenalului de rachete balistice al Iranului, la summitul G7 el a afirmat că ar fi „acceptabil” ca Teheranul să dețină astfel de arme „dacă și alte țări le au”.

Primul punct al acordului prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.

Cu toate acestea, Israelul a anunțat că nu intenționează să își retragă trupele din Liban și a lansat, miercuri, noi atacuri împotriva grupării Hezbollah.

Trump s-a declarat tot mai îngrijorat că operațiunile militare israeliene împotriva Hezbollah ar putea compromite acordul cu Iranul. El i-a adresat reproșuri premierului israelian în timpul summitului G7.

Președintele american a spus că Benjamin Netanyahu este „un om bun”, dar că ar avea nevoie de „o abordare puțin mai blândă”.

„Nu trebuie să dărâmi o clădire de fiecare dată când intră în ea cineva care este de la Hezbollah”, a spus Trump.

După cina de la Versailles, liderul SUA și-a început călătoria de întoarcere spre Washington, unde planul de pace cu Iranul a provocat nemulțumiri atât în rândul democraților, cât și al republicanilor.

Senatorul republican din Louisiana, Bill Cassidy, care și-a pierdut recent tentativa de realegere în fața unui candidat susținut de Trump, a declarat: „Aceasta este cea mai gravă eroare de politică externă din ultimele decenii.”

Senatorul republican din Texas, Ted Cruz, cunoscut pentru pozițiile sale dure față de Iran, a pus sub semnul întrebării fondul de 300 de miliarde de dolari destinat Iranului.

„Să oferi miliarde de dolari unor fanatici teocrați care vor să ne ucidă nu este o idee bună”, a declarat el, adăugând: „Cred că, din păcate, președintele primește sfaturi greșite.”

Anterior, oficiali americani au susținut o conferință de presă în care au citit integral textul memorandumului și au negat că Statele Unite ar fi obligate să plătească „vreun cent” Iranului prin intermediul fondului de 300 de miliarde de dolari.

Ca exemplu ipotetic, un oficial a spus că, dacă Iranul „se comportă corespunzător”, autoritățile din Emiratele Arabe Unite ar putea construi o centrală electrică în Iran, cu aprobarea Washingtonului.

La summitul G7, Trump a afirmat că informațiile potrivit cărora SUA ar urma să ofere bani Iranului prin acest fond reprezintă o „știre falsă”.

„Nu le dăm bani. Nu le dăm nimic din toate acestea”, a spus el.

Cu toate acestea, liderul SUA a declarat că activele iraniene înghețate în timpul războiului ar trebui, în cele din urmă, returnate.

„Nu sunt banii noștri, sunt banii lor și i-am înghețat”, a spus liderul de la Casa Albă. „La un moment dat, presupun că va trebui să îi returnăm”, a explicat el.

Anterior, Donald Trump l-a criticat în repetate rânduri pe fostul președinte american Barack Obama pentru deblocarea a 1,7 miliarde de dolari din active iraniene, inclusiv dobânzile aferente, în cadrul acordului nuclear din 2015. Trump a denunțat acel acord în timpul primului său mandat la Casa Albă.

Democrații au avut, la rândul lor, o reacție extrem de critică la adresa planului.

Senatoarea democrată din New Hampshire, Jeanne Shaheen, a declarat pentru BBC că este vorba despre „un acord foarte prost”, care nu abordează probleme precum sprijinul acordat de Iran grupărilor aliate din regiune, inclusiv Hezbollah, sau programul său de rachete.

„Nu îndeplinește niciunul dintre obiectivele pe care președintele Trump le-a enunțat la începutul războiului”, a afirmat ea.

Citește și: "Suntem în etapa finală de definitivare a programului de guvernare", anunță premierul desemnat Adrian Veştea