Cei 6 cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie.

"Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că în urma demersurilor complexe derulate prin intermediul Consulatului General al României la Paris şi al Ambasadei României la Canberra, în colaborare cu autorităţile franceze şi australiene, toţi cei şase cetăţeni români care solicitaseră sprijin pentru evacuare au părăsit Noua Caledonie", se precizează într-un comunicat.

Unul dintre românii surprinși de violențele de stradă a fost evacuat miercuri, prin intermediul unei curse aeriene organizate de către autorităţile franceze, în colaborare cu cele australiene şi cele din Noua Zeelandă, cu destinaţia Australia.

Ceilalţi cinci cetăţeni români au părăsit teritoriul francez de peste mări sâmbătă.

Dintre aceştia, doi au fost evacuaţi către Australia cu o aeronavă militară aparţinând Forţelor Aeriene Australiene, ceilalţi trei fiind îmbarcaţi pe un zbor civil organizat de autorităţile franceze.

"MAE le adresează mulţumiri autorităţilor franceze şi australiene pentru întregul sprijin oferit în vederea evacuării cetăţenilor români din Noua Caledonie", se mai precizează în comunicat.

Violenţele sunt cele mai grave din ultimele decenii și au izbucnit pe fondul mişcării de independenţă şi de contestare a unei reforme electorale votate la Paris, notează Agerpres.

Adunarea Naţională a Franţei a adoptat reforma cu 351 voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor ce se vor reuni în Congres la Versailles 'înainte de sfârşitul lui iunie', potrivit preşedintelui Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.

Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km est de Australia şi unde trăiesc în jur de 270.000 de locuitori, a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa.

Locuitorii au votat să rămână parte a Franţei în fiecare din cele trei referendumuri pe tema independenţei, în 2018, 2020 şi 2021. Cu toate acestea, mişcarea proindependenţă a boicotat ultimul referendum şi a anunţat că nu îi va accepta rezultatul.

Citește și: Israelul nu renunță la operaţiunile militare în Rafah