La un an de la aderarea României la Spațiul Schengen, aglomerația de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ, informează Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit MAI, beneficiul direct pentru cetățeni este timpul câștigat: deplasări mai fluide, formalități reduse și o predictibilitate mai mare pentru familii, pentru românii care lucrează în afara țării, pentru transportatori și pentru mediul de afaceri.

Autoritățile subliniază că aceste avantaje se reflectă și în economie, prin costuri mai mici și eficiență crescută.

Câștig economic și mobilitate sporită

Conform unor analize citate de MAI, lipsa participării depline la Spațiul Schengen ar fi generat pierderi de peste 2 miliarde de euro anual pentru economia românească. În acest context, după aderare, câștigul economic anual este considerat proporțional cu aceste pierderi estimate.

„Călătorim mai ușor, pierdem mai puțin timp, iar România este astăzi integrată pe deplin într-un spațiu european al liberei circulații, dar și al unei responsabilități comune pentru siguranță și ordine publică”, precizează reprezentanții MAI.

Aderarea s-a făcut etapizat, prin eliminarea inițială a controalelor sistematice la frontierele aeriene și maritime, urmată de cele terestre.

Siguranță prin controale moderne

MAI subliniază că Spațiul Schengen nu înseamnă lipsa regulilor, ci aplicarea lor mai eficientă, prin controale țintite, bazate pe analiza riscurilor, și intervenții rapide acolo unde există indicii de încălcare a legii. „Pentru cetățean, miza este libertatea de mișcare, fără diminuarea nivelului de siguranță”, arată sursa citată.

Pentru minister, apartenența la Schengen a presupus o responsabilitate suplimentară, în condițiile în care s-a trecut de la verificări sistematice la frontieră la măsuri moderne de compensare.

Structuri precum Poliția de Frontieră Română, Poliția Română, Inspectoratul General pentru Imigrări și unitățile specializate acționează integrat, cu obiectivul de a proteja siguranța cetățeanului.

Investiții în tehnologie și cooperare europeană

În paralel, au fost realizate investiții în infrastructură și tehnologie: sisteme de detecție, scanere, supraveghere modernă, recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare și aplicații informatice.

MAI dă ca exemplu aplicația EDAC, care transformă datele disponibile în alerte operative, utile pentru identificarea persoanelor urmărite, găsirea persoanelor dispărute sau recuperarea autovehiculelor.

Ridicarea controalelor la frontierele terestre a presupus și intensificarea cooperării cu partenerii europeni, prin patrule comune și acțiuni coordonate în zona de frontieră. Potrivit MAI, aceste măsuri au contribuit la reducerea migrației ilegale și la diminuarea riscurilor asociate criminalității transfrontaliere.

Evaluare Schengen pozitivă

Ministerul mai anunță că a fost finalizată prima evaluare Schengen după aderare, iar raportul final urmează să fie publicat. Din informațiile disponibile până în prezent, România a fost apreciată pentru contribuția la protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, evaluarea fiind descrisă ca „foarte bună”, cu rezultate operaționale considerate remarcabile.

Concluzia MAI este că, după un an în Spațiul Schengen, cetățenii au câștigat timp și mobilitate, economia funcționează mai eficient, iar statul își consolidează capacitatea de a asigura siguranța prin tehnologie, cooperare și acțiuni operative.

Ministerul precizează că va continua investițiile și pregătirea personalului, pentru ca libertatea de circulație să funcționeze, zi de zi, împreună cu siguranța fiecărui cetățean.