Guvernul britanic pregătește planuri majore de reformare a politicii de azil.

Noile măsuri pe care ministrul de Interne Shabana Mahmood urmează să le anunțe, luni, vor include obligația ca persoanele cărora li se acordă azil să aștepte 20 de ani înainte de a putea aplica pentru stabilire permanentă.

Planurile prevăd și revizuirea regulată a statutului de refugiat al celor care primesc azil, iar cei ale căror țări de origine sunt considerate ulterior sigure vor fi obligați să se întoarcă.

Shabana Mahmood a declarat la BBC că vede combaterea migrației ilegale ca pe „o misiune morală”.

Schimbările urmăresc să facă Regatul Unit o destinație mai puțin atractivă pentru migranții ilegali, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea traversărilor cu ambarcațiuni mici și a cererilor de azil.

Multe detalii și aspecte practice ale noilor măsuri nu sunt încă clare și vor fi prezentate, luni, de Shabana Mahmood.

Ministrul a adăugat că planurile sale vizează și corectarea unor condiții „nedrepte” care, spune ea, oferă unor solicitanți de azil beneficii mai bune decât celor acordate cetățenilor britanici.

Shabana Mahmood a afirmat: „Știu că migrația ilegală provoacă diviziuni uriașe în propria noastră țară, și cred că trebuie să acționăm dacă vrem să păstrăm sprijinul public pentru a avea un sistem de azil.”

În prezent, statutul de refugiat este valabil cinci ani, după care persoanele pot aplica pentru drept de ședere permanentă. Shabana Mahmood vrea ca această perioadă să fie extinsă la 20 de ani.

Noile măsuri vor presupune revizuirea statutului de refugiat la fiecare doi ani și jumătate.

Ministrul a declarat că solicitanții de azil care folosesc „rute sigure și legale”, își găsesc un loc de muncă și contribuie societății ar putea obține mai devreme dreptul de stabilire permanentă, fără însă a oferi detalii concrete.

Politica este inspirată de modelul din Danemarca, unde un guvern condus de social-democrați a implementat unul dintre cele mai dure sisteme de azil și imigrație din Europa.

În Danemarca, refugiații primesc permise temporare de ședere, în general pentru doi ani, fiind practic obligați să reaplice la expirarea acestora.

Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a spus că politicile țării sale au ca scop și „transmiterea unui mesaj către traficanții de persoane că nu ar trebui să aleagă Danemarca”.

„Important este acest echilibru: evitarea migrației ilegale, dar în același timp primirea migrației legale atunci când este necesară”, a declarat el pentru BBC Radio 4.

Cu toate acestea, abordarea dură a lui Shabana Mahmood a întâmpinat deja opoziție din partea unor parlamentari laburiști, inclusiv Clive Lewis, care a declarat că sistemul danez reia „puncte de discuție ale extremei drepte” și a avertizat că alegătorii laburiști de stânga ar putea migra spre Partidul Verzilor.

Ministrul a respins criticile, afirmând: „Sunt copil de migranți, părinții mei au venit în această țară în mod legal la sfârșitul anilor ’60 și în anii ’70. Imigrația este parte integrantă din experiența mea ca britanic și din cea a mii de alegători din circumscripția mea.”

„Aceasta este o misiune morală pentru mine, pentru că văd cum migrația ilegală rupe țara noastră, cum divide comunitățile.”

„Oamenii văd presiuni uriașe în comunitățile lor și observă un sistem care este stricat, în care unii pot încălca regulile, pot abuza sistemul și scăpa nepedepsiți.”

Shabana Mahmood intenționează, de asemenea, să transforme alocațiile pentru cazare și sprijin financiar săptămânal în beneficii „discreționare”, retrăgându-le celor care au dreptul legal de a lucra în Regatul Unit, dar nu o fac.

Ea a fost întrebată de ce dorește să reducă sprijinul pentru solicitanții de azil, în condițiile în care Regatul Unit este „mai puțin generos” decât Franța, Germania și Danemarca în ceea ce privește ajutorul oferit.

Ministra a spus că grupările criminale le vând migranților „pachete” către Regatul Unit, spunându-le că vor primi hoteluri și mâncare gratuite, iar „știm că trebuie să abordăm acești factori de atracție”.

Sistemul actual nu are „nicio așteptare” ca 10% dintre solicitanții de azil care au drept de muncă să se întrețină singuri, spune ea, și nu există nici așteptarea că „dacă încalci legea acestei țări, pierzi cazarea”.

„Acest lucru îi pune pe acești indivizi într-o poziție mai bună decât majoritatea cetățenilor britanici din locuințe sociale”, a spus ea, adăugând: „Cred că acesta este un principiu de bază al corectitudinii.”

Philp a respins planurile lui Mahmood, declarând că acestea sunt doar „ajustări superficiale”.

„Nu mă opun în principiu, dar nu vor funcționa”, a spus el la BBC, adăugând că conservatorii ar retrage Regatul Unit din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Aș merge chiar mai departe și aș spune că, dacă cineva ajunge aici ilegal, nu ar trebui să poată solicita azil deloc și ar trebui deportat într-o săptămână.”

Mahmood este așteptată să precizeze luni ce schimbări legislative intenționează guvernul și cum va fi aplicat dreptul la viață de familie conform Articolului 8 din CEDO în cazurile de imigrație.

Enver Solomon, director executiv al Refugee Council, a declarat că, în loc să descurajeze migranții, termenul de 20 de ani îi va „lăsa pe oameni în incertitudine și anxietate tensionată ani de zile”.

„Avem nevoie de un sistem care să fie controlat și corect, iar acest lucru se face prin decizii juste, luate la timp, iar dacă cineva este recunoscut drept refugiat, să poată contribui comunității și să ofere înapoi”, a declarat el la BBC Breakfast.

Agob, un refugiat sirian care trăiește sub regulile stricte ale Danemarcei de 13 ani, spune că incertitudinea „îți rămâne în corp”.

„Înseamnă că îți reconstruiești viața știind că ți se poate lua totul în orice moment”, a declarat el pentru BBC.

„Nu te poți integra cu adevărat cât timp sistemul te tratează permanent ca temporar.”

Madeleine Sumption, directoare a Migration Observatory, a spus că este dificil de măsurat impactul unor politici individuale asupra numărului de refugiați.

„Cel puțin la început, solicitanții de azil nici măcar nu știu care sunt politicile”, a adăugat ea pentru BBC.

Chiar și cu reguli mai stricte, există încă multe motive pentru care persoanele ar putea veni în Regatul Unit: pot vorbi limba engleză, pot avea familie în țară sau pot fi avut cereri de azil respinse în alte state.

Un total de 109.343 de persoane au cerut azil în Regatul Unit în cele 12 luni până în martie anul acesta, o creștere de 17% față de anul precedent, potrivit datelor guvernamentale.

Solomon spune că îngrijorarea privind numărul tot mai mare al cererilor de azil se datorează faptului că oamenii simt că „guvernul a uitat de comunitățile lor”.

Potrivit celor mai recente cifre ale Home Office, 1.069 de migranți au sosit în Regatul Unit în ultimele șapte zile.

Datele arată că au existat 10.289 de sosiri cu bărci mici de la numirea lui Mahmood ca ministră de interne, pe 5 septembrie. Totalul pentru 2025 depășește 39.000.

Numărul sosirilor din acest an este mai mare decât în tot anul 2024 (36.816) și 2023 (29.437), dar sub nivelul atins în aceeași perioadă în 2022 (39.929).