Într-un interviu acordat agenției Rador Radio România, expertul muzeograf Mihaela Simion a comentat recentul furt al tezaurului românesc din orașul olandez Assen, unde era expus într-un muzeu.

"Sigur că lumina reflectoarelor, nedorită în urma acestei nenorociri care s-a întâmplat săptămâna trecută în Olanda, atrage din nou atenția la nivelul întregului corp social că avem o problemă de sistem și că avem un bolnav cronic, din păcate, numit patrimoniu cultural național. Lucrurile intrate sub lumina reflectoarelor sunt legate numai de una din părțile acestui bolnav, e vorba de patrimoniu mobil, cum este cunoscut el în legislația de specialitate", spune specialista, angajată a Muzeului Național de Istorie a României, instituție care a trimis în Olanda artefactele furate.

Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizaţia universală.

"Muzeul Național de Istorie are în inventarele sale peste 700.000 de bunuri arheologice și istorice, documentare, așa se numesc ele în legislația de specialitate, la care se adaugă, până la cifra aceasta care pare zdrobitoare, de 17 milioane, colecția filatelică a României, care sigur este formată din artefacte, chiar dacă sunt timbre, din obiecte care îmbogățesc colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național de Istorie a României a fost inaugurat la începutul anilor '80, după o muncă titanică a antemergătorilor noștri. România a fost o țară care a beneficiat de un corp de specialiști extraordinari, care au funcționat indiferent de vicisitudinile unei perioade pe care nu ne-o dorim. Așa cum a fost el, Muzeul de Istorie Națională a adăpostit, între bătrânele ziduri, fostul sediu al Poștei Naționale, care a fost relocat pentru a păstra elemente de patrimoniu considerate, la vremea aceea, cele mai reprezentative pentru a spune povestea comunităților care au trăit în această parte a lumii.

Sigur că și condițiile politice din acea vreme au necesitat un anumit discurs muzeografic și anumite informații care trebuiau transmise către public, dar spre cinstea și onoarea celor care au ctitorit acest muzeu, el funcționa, dacă vreți, și ca o carte de istorie a românilor. Între 2000 și 2004, Muzeul Național de Istorie al României și-a îmbogățit permanent colecțiile prin cercetare, achiziții și donații. În toată această perioadă, s-au făcut descoperiri arheologice de excepție de către specialiștii Muzeului Național de Istorie a României, muzeul a intrat în posesia unor documente și a unor obiecte care ilustrează și celelalte poziții istorice, în afară de partea pe care o ilustrăm prin arheologie", mai spus Mihaela Simion, care este doctor în istorie și arheologie.

Intervenția privată, limitată

"S-a ajuns la această colecție impresionantă care trebuia expusă, în acest moment, potrivit noilor standarde muzeografice, astfel încât în centrul Bucureștiului, ca în orice mare capitală europeană, să avem un loc de bucurie, de cunoaștere, de relaxare, chiar similar cu marile muzee europene. Pentru că Muzeul Național de Istorie a României avea un patrimoniu și are în continuare un patrimoniu care permite acest lucru și de, asemenea, un corp de specialiști absolut similar cu tot ce există în marile muzee din Europa.

Românii noștri, când vizitează restul capitalelor europene, vizitează muzee, că așa e firesc, iar ceea ce vedem în afară, din punct de vedere al prezentării, s-a dorit și pentru România. Însă, din păcate, pentru că întotdeauna cultura a fost legată de abordările economice, avem un buget tip <<plapumă>>, iar picioarele care ieșeau în afară de fiecare dată erau cele legate de partea de Cultură. Există probleme similare pentru toate ramurile Culturii, nici cartea scrisă nu stă prea bine, însă acolo există și intervenție privată, ca și în cazul spectacolelor, care sunt în domeniul patrimoniului cultural și mai ales a patrimoniului mobil. El este responsabilitatea statului român și ca atare, intervenția privată este limitată, dacă doriți să spun așa, mai ales în cazul artefactelor arheologice și artefactelor de tip tezaur. Sigur că și aici e o altă discuție, dar nu vreau să intru în detalii", a adăugat muzeograful.

Patrimoniul cultural, un pacient care necesită îngrijire zilnică

"Ce s-a întâmplat din 2000 până în ziua de astăzi, într-o veșnică sarabandă a refacerii Muzeului Național? Am reușit, ca stat, <<performanța>> de a avea timp de 22 de ani un muzeu închis în centrul Bucureștiului. Acest lucru sigur că a creat o serie de frustrări, pentru că există consumatori de cultură. Sigur că sunt puțini, dar sunt, iar personalul din Muzeul Național a fost nevoit să-și reducă modalitățile de expresie, într-un spațiu mic, impropriu și cam 20%, aceasta nu înseamnă că artefactele au fost lăsate de izbeliște.

Patrimoniul cultural este, dacă vreți, un pacient care necesită îngrijire zilnică și cu toții am încercat să creăm cele mai bune condiții pentru păstrarea acestor obiecte de patrimoniu în cele mai bune condiții pentru generațiile viitoare. În acest context, modalitățile de transmitere către public, chiar în aceste situații, sunt cele știute: atât expozițiile, cât și evenimentele și activitățile de educație muzeală, care în momentul ăsta se pot desfășura în interiorul spațiului muzeului atât cât se poate ori în exterior, prin colaborarea cu marile muzee europene și nu numai și prin organizarea de expoziții temporare, inclusiv la muzeele din țară", a subliniat Mihaela Simion.

Poliția olandeză dezvăluie numele și fotografiile a doi dintre suspecții furtului obiectelor din tezaurul românesc expuse într-un muzeu din Assen.

Douglas Chesley Wendersteyt și Bernhard Zeeman sunt din Heerhugowaard.

Pentru moment, identitatea celui de-al treilea suspect, o femeie din Heerhugowaard, nu este făcută publică.

Anchetatorii speră să obțină, astfel, mai multe informații despre locurile în care s-au aflat doi dintre indivizii reținuți după spargerea de sâmbătă dimineață, 25 ianuarie, de la Muzeul Drents.

În acest furt de artă au fost sustrase piese de valoare, care nu au fost încă găsite. Recuperarea acestora este în prezent o prioritate absolută pentru Poliție și Parchetul Public, se precizează într-un comunicat.

Geantă și haine găsite

Poliția a ajuns pe urmele suspecților după ce a fost descoperită o geantă abandonată într-un cartier din Assen. În bagaj, au fost găsite și haine.

Pe lângă informații despre suspecți, geantă și haine, poliția solicită și detalii despre o dubă neagră Ford Transit. Ancheta a relevat că cel puțin unul dintre suspecți ar fi condus un asemenea vehicul negru, cu numărul de înmatriculare V-586-KR, la scurt timp după spargere.

Cetățenii care au informații despre dubă sunt rugați să contacteze poliția. Acest detaliu ar putea oferi indicii despre traseul urmat de (unul dintre) suspecți.

Anterior, poliția a atras atenția și asupra unui VW Golf cu plăcuța de înmatriculare furată K-813-BK, folosit de suspecți pentru a părăsi muzeul.

Pe o pagină specială a poliției pot fi găsite mai multe informații despre cei doi suspecți. Acolo sunt disponibile și fotografiile dubei Ford Transit originale și ale genții cu haine suspecte.

Orice detaliu poate fi crucial, chiar și unul aparent nesemnificativ, transmit anchetatorii.

Suspecții au fost reținuți, miercuri, „pe baza unei anchetei, a imaginilor de pe camerele de supraveghere și a numeroaselor informații primite de la public”.

Indivizii au voie să comunice doar cu avocații lor.

Arestările au fost confirmate și la București de secretarul de stat Bogdan Despescu, care a subliniat că niciunul dintre suspecți nu este român.

Poliția olandeză mai caută un suspect, surprins de camerele de supraveghere ale unui magazin de bricolaj din Assen cu câteva zile înainte de furtul artefactelor aflate în muzeul din Assen.

Muzeul prădat, încrezător în găsirea artefactelor

În noaptea de vineri spre sâmbătă, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur au fost furate din incinta muzeului.

Trei bărbaţi au aruncat în aer o uşă a clădirii cu ajutorul unui dispozitiv exploziv.

„Avem mult respect pentru forțele de ordine care au abordat acest caz atât de eficient și așteptăm cu nerăbdare noi informații”, a scris Muzeul Drents pe propriul site.

„Găsirea intactă a artefactelor ar fi un pas extraordinar pentru toate părțile implicate. Nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul român”, a adăugat muzeul.

Expoziția urma să își închidă porțile duminică.

Anchetă complexă

Autoritățile din cele două țări cooperează în această anchetă complexă.

Procurorul general Alex Florenţa a avut miercuri o întrevedere bilaterală, la Haga, cu omologul olandez, Sue Preenen.

"Cei doi procurori generali au discutat aspecte legate de stadiile anchetelor aflate în curs în cele două state, nevoia de coordonare şi sprijin reciproc, precum şi posibilitatea formării unei echipe comune de anchetă”, se precizează într-un comunicat al Parchetului General.

„Procurorul general Alex Florenţa i-a adus la cunoştinţă omologului său faptul că furtul comis la Muzeul din Drents are un puternic impact asupra societăţii româneşti, întrucât obiectele sustrase fac parte din patrimoniul cultural al României şi prezintă o valoare inestimabilă pentru poporul român. În acelaşi context, procurorul general Alex Florenţa a insistat asupra disponibilităţii totale a autorităţilor judiciare din România în demersul comun pentru recuperarea obiectelor de patrimoniu. Doamna procuror general Sue Preenen a dat asigurări că autorităţile judiciare neerlandeze depun toate eforturile în vederea identificării autorilor în cel mai scurt timp şi tragerii lor la răspundere penală”, se mai precizează în comunicat.

Managerul MNIR, demis în urma scandalului

Obiectele furate fac parte dintr-o colecţie trimisă la Assen de la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, l-a demis pe managerul MNIR pe fondul scandalului.

Anterior, Ernest Oberlander-Târnoveanu refuzase să își dea demisia de onoare.

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Culturii, marți, „măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă este cazul”, în cadrul instituţiilor responsabile pentru organizarea expoziţiei din Olanda de unde au fost furate artefactele.

Citește și: Ministrul Educației anunță „zero toleranță” pentru violență în instituțiile de învățământ